VIDEO | Lista neagră a „dușmanilor integrării europene”? Unii judecători „vetting-uiți” fac politică în loc de justiție, spune Cristina Ciubotaru

Un judecător de la Curtea de Apel, care a trecut evaluarea externă, ar fi exercitat presiuni asupra unor magistrați din instanțele de fond, pentru a-i determina să nu anuleze amenzile aplicate de poliție pentru „corupție electorală”. Acesta i-ar fi amenințat că, în caz contrar, vor fi trecuți în lista neagră a „dușmanilor integrării europene”. Despre acest lucru a vorbit experta anticoruție Cristina Ciubotaru, în cadrul emisiunii Contrasens. 

„Judecătorii din primele instanțe, dacă o fi adevărat așa, dar zic unii din ei că erau sunați tocmai de acest judecător, care le spunea că, dacă încercați să anulați amenzile (pentru corupție electorală – n.r.), toate soluțiile vor fi anulate de Curtea de Apel și voi sunteți trecuți într-o listă a dușmanilor integrării europene a Republicii Moldova”, a declarat Cristina Ciubotaru.

Potrivit acesteia, astfel de practici, dacă se confirmă, reprezintă o ingerință politică gravă în actul de justiție.

„Asta este grav, când un judecător de la Curtea de Apel sună judecătorii de la prima instanță să le spună să nu îndrăznească să emită soluții de anulare pentru că vor avea probleme mai departe”, a spus experta.

Ciubotaru a subliniat că judecătorii nu trebuie să fie ghidați de considerente politice sau geopolitice atunci când pronunță hotărâri.

„Ei nu sunt dușmanii sau prietenii integrării europene. Judecătorii trebuie să facă justiție. Ei au probe și au lege. Asta e tot. Iar ochii trebuie să le fie legați. Ei nu trebuie să potrivească cursul politic al țării. Asta o decid politicienii, nu judecătorii. Când judecătorii în instanțe fac politică, la o instanță superioară, la instanțele inferioare, asta e trist”, a adăugat Cristina Ciubotaru.

Amintim că, în perioada electorală de anul trecut, aproximativ 25.000 de persoane au fost amendate de polițuie pentru pretinse acte de corupție electorală, suma totală a sancțiunilor ridicându-se la aproape 15 milioane de lei. De precizat că, potrivit Codului Contravențional al Republicii Moldova, amenda în acest caz variază între 25.000 și 37.500 de lei.

Totuși, multe dintre procesele-verbale întocmite de poliție au picat testul în instanțele de judecată, care constatau erori procedurale grave sau insuficiență de material probatoriu. Avocații apărării au invocat adesea lipsa probelor directe care să demonstreze cert că persoana respectivă a primit bani strict pentru a vota într-un anumit mod, transformând suspiciunile poliției în vicii de procedură.

În timp ce o parte considerabilă din aceste contestații se află încă pe rolul instanțelor de fond și de apel, fenomenul a declanșat o dispută instituțională între Ministerul Afacerilor Interne și sistemul judecătoresc din Republica Moldova.