
Europa ar avea nevoie de aproximativ 1 trilion de dolari pentru a-și înlocui capacitățile militare și prezența trupelor americane pe continent, potrivit unei evaluări realizate de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), relatează The Wall Streat Journal, transmite The Moscow Times.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina și tensiunile tot mai mari cu administrația președintelui american Donald Trump, inclusiv disputa privind Groenlanda, au determinat Uniunea Europeană să accelereze eforturile pentru consolidarea autonomiei sale în domeniul apărării.
Potrivit estimărilor, Europa se confruntă cu deficiențe majore în domenii-cheie precum avioanele de luptă „stealth”, rachetele cu rază lungă de acțiune, sistemele moderne de apărare antiaeriană și capacitățile de recunoaștere prin satelit. În aceste sectoare, dependența de Statele Unite rămâne semnificativă.
În schimb, în alte domenii, industria europeană a înregistrat progrese rapide, uneori depășind chiar capacitățile americane. Este vorba, în special, despre nave de luptă, submarine, obuze de artilerie, obuziere, tancuri și vehicule blindate.
Un exemplu este grupul german Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, care, după invazia rusă din februarie 2022, a construit sau se află în proces de construire a 16 fabrici noi. Compania estimează că va ajunge în curând la o producție anuală de 1,5 milioane de proiectile de calibru 155 mm, un nivel mai mare decât cel al Statelor Unite.
Totodată, în mai multe țări europene au apărut startup-uri specializate în dezvoltarea dronelor militare, susținute de investiții private și de proceduri accelerate de achiziții. De exemplu, compania germană Twentyfour Industries, fondată în 2024, a trecut într-un singur an de la zero prototipuri la livrări pentru armatele europene, iar Estonia a devenit un lider global în domeniul dronelor terestre.
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat recent la Forumul Economic Mondial de la Davos că Europa trebuie să se pregătească pentru un eventual declin al prezenței militare americane.
„Dacă americanii își vor reduce prezența pe continent, trebuie să construim ceea ce poate fi numit un pilon european al NATO”, a afirmat acesta.
Anterior, Kubilius a propus crearea unei armate europene de aproximativ 100.000 de militari și înființarea unui Consiliu European de Securitate.
Diplomați europeni consideră că relația cu Washingtonul a intrat într-o nouă etapă.
„Rubiconul a fost trecut. Este o terapie de șoc. Europa nu se mai poate întoarce la vechea stare”, a declarat pentru Politico un diplomat din Europa de Est.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat, la rândul său, necesitatea unei abordări independente.
„Știm că trebuie să acționăm ca o Europă independentă”.
Un domeniu critic rămâne cel al comunicațiilor și informațiilor strategice. Europa depinde în mare măsură de sistemele americane, inclusiv de sateliți. În acest context, Rheinmetall și compania OHB negociază un proiect comun pentru dezvoltarea unui sistem de comunicații prin satelit, supranumit „Starlink pentru Bundeswehr”.
Franța furnizează deja aproximativ două treimi din datele satelitare utilizate de Ucraina, potrivit președintelui Emmanuel Macron, iar Marea Britanie și-a creat recent propria rețea militară de sateliți.
De asemenea, Europa încearcă să dezvolte rachete cu rază de peste 1.600 km, întrucât nu dispune în prezent de capacități comparabile cu cele americane. În plus, lipsesc echivalentele sistemelor Patriot și ale avioanelor F-35.
Matthew Savill, director în cadrul Royal United Services Institute, a avertizat că autonomia militară europeană este posibilă, dar va necesita timp și investiții majore.
„Europa se poate înarma singură, dar este nevoie de timp. Capacitățile de producție sunt încă insuficiente, iar în unele domenii calitatea nu este la nivelul dorit”, a declarat acesta.