
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că organizarea alegerilor în țară este posibilă doar în condițiile unui armistițiu deplin și ale existenței unor garanții reale de securitate, respingând speculațiile potrivit cărora Kievul ar pregăti un nou scrutin sub presiunea Statelor Unite.
„24 februarie este o dată specială. Și chiar dacă ar exista un scop sau măsuri adecvate pentru a apropia aceste sau acele alegeri, cred că ar fi o idee complet stupidă să folosim o astfel de dată pentru a vorbi despre politică”, a remarcat Zelenski.
Potrivit acestuia, în contextul alegerilor, securitatea ar trebui să fie pe primul loc, iar apoi politica.
„N-aș putea niciodată să fac ceea ce întrebați. Prin urmare, nu se pot anunța alegeri pe 24 februarie”, a adăugat președintele.
Amintim că miercuri, 11 februarie, Financial Times a relatat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea anunța data alegerilor și a unui referendum privind planul de pace propus de SUA pentru 24 februarie, data care marchează aniversarea invaziei ruse la scară largă. Potrivit jurnaliștilor, Statele Unite ar solicita ca atât alegerile, cât și referendumul în Ucraina să aibă loc înainte de 15 mai.
„Vom trece la alegeri atunci când vor fi create toate garanțiile necesare de securitate. Am spus mereu că subiectul alegerilor este ridicat de diferiți parteneri. Ucraina nu l-a inițiat niciodată. Dar, desigur, suntem pregătiți pentru alegeri. Este foarte simplu: obțineți încetarea focului și vor fi alegeri. Mai întâi securitatea, apoi politica”, a afirmat Zelenski, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor.
Potrivit Constituției Ucrainei, organizarea alegerilor naționale pe durata legii marțiale este ilegală. Starea de război a fost instituită la 24 februarie 2022, în ziua declanșării invaziei ruse la scară largă. În prezent, o parte a teritoriului ucrainean se află sub ocupație rusă, ceea ce face imposibilă desfășurarea votului în aceste regiuni.
Zelenski a mai declarat că, dacă Federația Rusă va accepta condițiile necesare, ostilitățile ar putea fi oprite până la vară, subliniind însă că un armistițiu trebuie să fie precedat de mai multe etape esențiale. Printre acestea se numără semnarea unui document privind garanțiile de securitate pentru Ucraina cu Statele Unite, adoptarea unui „plan de prosperitate” care să stea la baza reconstrucției postbelice a țării, cu participarea atât a americanilor, cât și a europenilor, precum și ajungerea la un acord asupra unui plan de pace în 20 de puncte, inclusiv în ceea ce privește viitorul regiunii Donețk. Acest plan ar urma să fie supus ulterior unui referendum național.
„Dacă este realist să se încheie ostilitățile până în vară nu depinde doar de Ucraina, ci și de America, care trebuie să pună presiune pe Rusia. Dacă există o dorință nu doar din partea Ucrainei, ci și din partea agresorului, atunci vom putea pune capăt ostilităților până în vară”, consideră Zelenski.
Zelenski a fost ales președinte în 2019 pentru un mandat de cinci ani. Rusia a pus în mod repetat sub semnul întrebării legitimitatea sa după 2024, anul în care mandatul ar fi trebuit să se încheie formal.
În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat în decembrie că Ucraina „a ajuns într-un punct în care nu mai este o democrație”, acuzând conducerea de la Kiev că folosește războiul pentru a amâna alegerile – afirmații respinse de autoritățile ucrainene.
Oficialii de la Kiev subliniază, de asemenea, dificultățile logistice majore legate de organizarea unui scrutin, generate de atacurile aeriene rusești continue, de prezența militarilor cu drept de vot pe linia frontului, precum și de situația a milioane de refugiați ucraineni aflați în afara țării sau a persoanelor care trăiesc sub ocupație. Sondajele de opinie indică, totodată, un interes scăzut al populației pentru desfășurarea alegerilor în plin război.