Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia utilizează petroliere din așa-numita „flotă fantomă” pentru a lansa drone care încalcă spațiul aerian al țărilor europene.
„Informațiile de la serviciile de informații arată că rușii folosesc petroliere pentru lansarea și controlul dronelor. Acesta este un alt motiv pentru care Marea Baltică și alte mări trebuie închise pentru petrolierele rusești, cel puțin pentru flota fantomă”, a spus Zelenski.
Președintele ucrainean a subliniat necesitatea unor sancțiuni dure împotriva întregii infrastructuri a „flotei fantomă” a Rusiei, care permite Moscovei să continue comerțul cu resurse energetice. Zelenski a precizat că se așteaptă la „măsuri ferme din partea Statelor Unite ale Americii”.
„Am discutat cu președintele Trump despre acțiuni care ar putea determina Rusia să-și schimbe poziția și să oprească războiul. Lumea are instrumente care pot funcționa cu adevărat pentru pace”, a adăugat el.
În ultima săptămână, mai multe incidente cu drone au avut loc în Europa. Aeroporturile din Danemarca, Norvegia și Lituania au suspendat temporar zborurile din cauza apariției unor aparate neidentificate, iar principalul aeroport din Olanda a închis o pistă. Pe 28 septembrie, Danemarca a ridicat în aer avioane de vânătoare după apariția dronelor deasupra insulei Bornholm, în Marea Baltică.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins acuzațiile, afirmând că Rusia nu a direcționat niciodată drone spre țările UE sau NATO. El a adăugat că, deși în cadrul Alianței Nord-Atlantice se discută tot mai des despre presupuse atacuri pregătite de Moscova, „Rusia nu are și nu a avut asemenea intenții”. Lavrov a avertizat însă că orice agresiune împotriva Rusiei „va primi un răspuns ferm”.
Între timp, Rusia continuă să-și extindă „flota fantomă” pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Potrivit S&P Global Market Intelligence, la începutul anului 2025 flota era compusă din aproximativ 940 de nave, cu 45% mai multe decât anul precedent. Aceasta reprezintă 17% din totalul tancurilor operative la nivel mondial, cu o vârstă medie de circa 20 de ani, comparativ cu 13 ani la nivel global, sporind riscul unor dezastre ecologice.
