Zelenski ar fi aprobat personal planul de aruncare în aer a „Nord Stream”, dar a încercat să-l anuleze după ce a intervenit CIA

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat undă verde unui plan de aruncare în aer a gazoductelor „Nord Stream” și „Nord Stream-2″, dar a încercat să-și anuleze decizia, totul după ce CIA a aflat despre operațiune. Aceste detalii se regăsesc într-o investigație făcută de publicaţia „The Wall Street Journal”, publicată miercuri seara.

Potrivit surselor citate de WSJ, oficialii ucraineni de rang înalt au început să discute despre posibilitatea distrugerii gazoductelor în mai 2022. Planul inițial prevedea utilizarea unui iaht mic și implicarea mai multor scafandri, inclusiv o femeie, pentru a crea iluzia unei simple croaziere. În plus, finanțarea operațiunii urma să fie asigurată și de oameni de afaceri ucraineni.

Toate acordurile au fost făcute verbal pentru a evita lăsarea unor dovezi documentare. Volodimir Zelenski a aprobat inițial acest plan, dar Agenția Centrală de Informații a SUA a aflat despre el. La solicitarea CIA, liderul ucrainean a anunțat anularea operațiunii, însă fostul comandant șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, nu numai că a ignorat această cerere, dar a și modificat planul inițial.

În mod special, Zalujnîi l-a implicat în organizarea atacului pe Roman Cervinski, un fost ofițer al Forțelor de Operațiuni Speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Autoritățile ucrainene și serviciile de informații militare au negat orice implicare a Ucrainei în atentatele asupra gazoductelor „Nord Stream”.

La locul diversiunii, scafandrii au lucrat în perechi și au plantat un dispozitiv exploziv la adâncime.

„Lucrând în întunericul total și în apă înghețată, aceștia au manipulat un exploziv puternic, cunoscut sub numele de HMX, care era conectat la detonatoare cu temporizator. O cantitate mică de exploziv ușor ar fi fost suficientă pentru a rupe conductele de înaltă presiune”, se arată în investigație.

WSJ mai notează că participanții la operațiune au discutat despre posibila anulare a operațiunii din cauza vremii nefavorabile.

„Condițiile meteorologice nefavorabile au forțat echipajul să facă o oprire neprogramată în portul suedez Sandhamn. Unul dintre scafandri a aruncat accidental un dispozitiv exploziv pe fundul mării, echipajul a discutat pe scurt dacă să oprească operațiunea din cauza vremii nefavorabile, dar furtuna s-a domolit curând, au spus două persoane familiare cu operațiunea.

Miercuri, ziarul „Süddeutsche Zeitung”, în baza unei anchete comună cu postul de televiziune ARD și ziarul „Die Zeit”, a raportat că Procuratura Generală din Germania a emis un mandat de arestare pentru un instructor de scufundări ucrainean, suspectat de implicare în atentatul cu bombă asupra gazoductului „Nord Stream”.

În luna iunie, Germania a cerut Poloniei să îl aresteze pe bărbat, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Miercuri, acesta ar fi părăsit țara, conform revistei Der Spiegel, citată de Reuters. El este denumit Volodimir Z. în investigația publicațiilor germane. Se presupune că s-a întors deja în Ucraina. Nu au fost găsite legături între suspecți și guvernul ucrainean.

Procuratura germană, afirmă publicația, suspectează alţi doi instructori de scufundări ucraineni de implicare în sabotajul asupra „Nord Stream”, inclusiv o femeie. Se presupune că toți trei ar fi făcut parte din echipajul iahtului cu vele „Andromeda”, care este în centrul anchetei germane.

Guvernul german a declarat că ancheta cu privire la exploziile asupra gazoductelor „Nord Stream” și „Nord Stream-2″ reprezintă cea mai mare prioritate pentru Guvernul german, dar rezultatele acesteia nu vor afecta relațiile cu Ucraina, notează Ukrainskaia Pravda.

Exploziile au distrus trei dintre cele patru conducte Nord Stream, care au devenit un simbol controversat al dependenței Germaniei de gazul rusesc. Rusia a acuzat Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina pentru atacurile care au întrerupt în mare măsură livrările de gaz rusesc pe piața europeană. Aceste țări au respins însă orice implicare în atacuri.

Germania, Danemarca și Suedia au inițiat anchete în legătură cu incidentul, iar autoritățile suedeze au găsit urme de explozibili pe mai multe obiecte recuperate de la locul exploziei, confirmând astfel că atacurile au fost deliberate. Cu toate acestea, anchetele suedeze și daneze au fost închise în februarie a acestui an, fără a identifica vreun suspect.

În ianuarie 2023, Germania a percheziţionat o navă despre care a afirmat că ar fi putut fi folosită pentru a transporta explozibili şi a transmis Organizaţiei Naţiunilor Unite că, în opinia sa, scafandri instruiţi ar fi putut ataşa dispozitive la conducte la o adâncime de aproximativ 70-80 de metri.