Astăzi se împlinesc 84 de ani de la fatidica zi de 1 aprilie 1941, când peste trei mii de oameni, români din Bucovina anexată de URSS, au fost înecați în sânge în timp ce încercau să se refugieze în România.
„Katînul românesc”, așa a fost denumit acest masacru, produs la Fântâna Albă, unde familii întregi, bărbați, femei, copii, bătrâni, oameni absolut nevinovați, care aveau cu ei doar o cruce mare și steagurile de la biserică, au fost secerați de gloanțele grănicerilor sovietici și târâți apoi legați de cai și aruncați în cinci gropi comune, mulți dintre ei fiind încă în viață. Martorii acestor cumplite atrocități povesteau că aproape trei zile s-a mișcat pământul în acele gropi, până și-au dat duhul cu toții.
Totul a pornit de la un zvon lansat deliberat de NKVD (securitatea sovietică), potrivit căruia, autoritățile comuniste le-ar fi permis cetățenilor care vor să plece în România să treacă granița. Astfel, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3 000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița însă, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici au început să tragă în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.
După masacru a fost declanșată o operațiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13 000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au supraviețuit puțini. Ca rezultat al emigrărilor, deportărilor și asasinatelor, populația românească a regiunii Cernăuți a scăzut cu 75 000 de persoane, între recensământul românesc din 1930 și primul recensământ Sovietic în 1959.
S-a afirmat că aceste persecuții au făcut parte dintr-un program deliberat de exterminare a populației românești, plănuit și executat de regimul sovietic.
În data de 12 aprilie 2011, Parlamentul României a decretat ziua de 1 aprilie drept Zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.
Citește și EDITORIAL | Crima în masă de la Fântâna Albă se va repeta atât timp cât va exista Imperiul Răului
