
Croația va organiza și cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, la data de 12 ianuarie, după ce actualul președinte, Zoran Milanovic, nu a reușit să întrunească o majoritate absolută, deși s-a clasat pe primul loc, înainte lui Dragan Primorac, candidatul Uniunii Democrate Croate (HDZ).
Aproape 49% dintre alegători l-au susținut pe Milanović. Principalul său contracandidat, Dragan Primorac, a rămas mult în urmă, cu doar 19% din voturi. Primorac s-a înscris ca independent, dar beneficiază de susținerea unui aliat de centru-stânga, inclusiv a Partidului Social-Democrat. Ceilalți șase candidați au obținut mai puțin de 9% fiecare.
Milanović le-a mulțumit susținătorilor pentru sprijinul acordat, dar a avertizat că lupta nu s-a încheiat.
„Să nu sărbătorim încă, să fim realiști și să rămânem fermi pe picioare. Trebuie să luptăm din nou și din nou. Nu este sfârșitul”, a spus acesta.
Milanović a fost un critic acerb al sprijinului militar oferit Ucrainei de țările occidentale și este adesea comparat cu Donald Trump pentru stilul său dur de a interacționa cu oponenții politici.
Preşedintele este condamnatul forţelor armate şi reprezintă pe scena internaţională această ţară cu 3,8 de milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene (UE) şi NATO. Chiar dacă are puţine puteri, preşedintele este văzut de croaţi drept un vector de stabilitate şi garant al echilibrului de puteri.
Milanović a criticat sprijinul acordat Ucrainei de către NATO și UE, subliniind că Croația nu ar trebui să susțină nicio parte, chiar dacă este membră a ambelor alianțe.
Pe de altă parte, Primorac îl acuză pe Milanović că ar afecta „reputația internațională a Croației” și că „trage țara spre Est, spre Rusia”.
Primorac a promis să lupte împotriva corupției și și-a prezentat campania ca pe o oportunitate de a uni poporul croat, subliniind importanța unității și a poziționării globale pentru viitorul Croației.