Now Reading: 102 ani de la crearea RASSM, proiectul bolșevic prin care Moscova urmărea să-și justifice pretențiile asupra Basarabiei
- 01
102 ani de la crearea RASSM, proiectul bolșevic prin care Moscova urmărea să-și justifice pretențiile asupra Basarabiei
102 ani de la crearea RASSM, proiectul bolșevic prin care Moscova urmărea să-și justifice pretențiile asupra Basarabiei
Acum 102 ani, în 12 octombrie 1924, în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, era creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, o entitate concepută de Moscova bolșevică drept instrument de propagandă și presiune asupra României. Amplasată pe malul stâng al Nistrului, în apropierea frontierei românești, noua republică urma să servească drept cap de pod pentru extinderea influenței sovietice și pentru menținerea în atenția internațională a așa-numitei „probleme basarabene”.
Crearea RASSM a avut loc într-un context în care Uniunea Sovietică nu recunoștea Unirea Basarabiei cu România din 1918 și urmărea recuperarea teritoriilor fostului Imperiu Rus. Ideea constituirii unei republici moldovenești autonome în cadrul Ucrainei sovietice a fost promovată de un grup de activiști bolșevici, între care Grigori Kotovski. La 4 februarie 1924, aceștia au adresat Moscovei o solicitare în acest sens, iar la 29 iulie 1924, Biroul Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a aprobat crearea noii entități. Decizia de constituire a RASSM a fost adoptată la 12 octombrie 1924.
Dincolo de organizarea administrativă, proiectul avea o miză politică și teritorială. Autoritățile sovietice urmăreau să promoveze ideea existenței unui popor moldovenesc distinct de cel român și să prezinte Nistrul drept o graniță artificială care despărțea două părți ale aceleiași comunități. În această logică, RASSM trebuia să devină un model pentru populația Basarabiei și un argument propagandistic în favoarea pretențiilor sovietice asupra teritoriului dintre Prut și Nistru.
Caracterul artificial al proiectului era reflectat și de structura demografică a noii republici. Potrivit datelor citate în unele lucrări istorice, etnicii români, numiți în documentele sovietice „moldoveni”, reprezentau doar 31,6% din populația RASSM. Acest fapt contrasta cu pretenția autorităților de a construi o republică în jurul unei comunități naționale omogene și susține interpretarea potrivit căreia proiectul avea, înainte de toate, o funcție ideologică și geopolitică.
Prima capitală a republicii a fost Balta, iar ulterior centrul administrativ a fost transferat la Tiraspol. Pe teritoriul RASSM au fost instituite structurile politice și administrative ale regimului bolșevic, inclusiv organizațiile de partid și sovietele. În paralel, autoritățile au promovat transformarea forțată a societății prin colectivizare și industrializare, însoțite de represiuni, deportări și foamete.
Un rol esențial în consolidarea proiectului sovietic l-a avut și politica lingvistică. Autoritățile au promovat așa-numita „limbă moldovenească” drept distinctă de limba română, încercând să consolideze ideea unei identități naționale separate. În anumite perioade, limba a fost transcrisă cu alfabet chirilic, iar utilizarea grafiei latine a fost limitată sau interzisă. Politica identitară aplicată în RASSM a anticipat, în multe privințe, măsurile promovate după 1940 în teritoriul dintre Prut și Nistru, anexat de Uniunea Sovietică și transformat în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
În cei 16 ani de existență, RASSM a funcționat astfel atât ca teritoriu de sovietizare forțată, cât și ca instrument al politicii externe a Moscovei. În 1940, după ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, o parte a teritoriului RASSM a fost inclusă în nou-creata RSS Moldovenească, iar restul a rămas în componența RSS Ucrainene.
