
Se fac 105 ani de la nașterea arhimandritului Mina Dobzeu, unul dintre clericii care au înfruntat deschis regimul comunist și persecuțiile îndreptate împotriva Bisericii Ortodoxe. Originar din Basarabia, părintele a fost arestat de trei ori de autoritățile comuniste din România, a petrecut mai mulți ani în închisorile regimului și a rămas cunoscut inclusiv pentru faptul că l-a botezat în detenție pe scriitorul Nicolae Steinhardt, viitorul monah de la Rohia.
Mina Dobzeu, pe numele de mirean Mihail Dobzeu, s-a născut la 5 noiembrie 1921, în satul Grozești, județul Lăpușna. A intrat în viața monahală la numai 13 ani, la Mănăstirea Hâncu, unde a rămas până în 1938. Ulterior, a făcut ucenicie în sculptura bisericească la Mănăstirea Căldărușani, iar în primăvara anului 1944, odată cu înaintarea trupelor sovietice, s-a refugiat în România împreună cu alți nouă călugări. Drumul refugiului a durat aproximativ 20 de zile, fiind parcurs cu o căruță și un car cu boi.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a luptat în Armata Română, în Regimentul I Artilerie Timișoara, fiind ulterior recunoscut drept veteran de război. După război, și-a continuat pregătirea teologică, urmând Școala de cântăreți de la Constanța, Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț și Facultatea de Teologie din București. În 1946 a fost tuns în monahism la Schitul Brădiceni, iar ulterior a fost hirotonit ierodiacon și, în 1955, ieromonah.
Conflictul său cu autoritățile comuniste a început încă din 1948, când a fost arestat pentru un protest scris de mână și afișat în locuri publice, prin care îndemna credincioșii să se opună măsurilor regimului împotriva Bisericii. A fost ținut în detenție timp de 11 luni, după care i s-a stabilit domiciliu forțat la Mănăstirea Brădiceni.
În 1959, Mina Dobzeu a fost arestat din nou, de această dată pentru opoziția față de Decretul 410, prin care regimul comunist urmărea desființarea unor mănăstiri și reducerea drastică a personalului monahal. A fost condamnat la șapte ani de închisoare și a fost încarcerat la Jilava și Gherla, precum și în coloniile de muncă din Delta Dunării.
În detenție l-a cunoscut pe scriitorul Nicolae Steinhardt, pe care l-a botezat în condiții extrem de dificile. Momentul a rămas unul dintre cele mai cunoscute episoade din biografia arhimandritului basarabean și din istoria rezistenței spirituale în temnițele comuniste. Mina Dobzeu a fost eliberat în 1964, în urma decretului general de grațiere.
Nici după eliberare nu a renunțat la criticile adresate regimului. În 1988 a fost arestat pentru a treia oară și reținut timp de opt luni de Securitate, după ce i-a adresat lui Nicolae Ceaușescu șapte scrisori în care critica degradarea morală a societății și promovarea ateismului oficial.
În 1969, a fost primit în obștea Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Huși, unde a slujit la Catedrala Episcopală. Între 1978 și 1988 a fost stareț al așezământului monahal, iar în perioada 1996-2002 a îndeplinit funcția de consilier cultural-misionar al Episcopiei Hușilor. A scris 12 cărți și și-a petrecut ultimii ani de viață în chilia sa de la mănăstirea din Huși.
Pentru activitatea sa și pentru suferințele îndurate în timpul regimului comunist, Mina Dobzeu a primit mai multe distincții bisericești. La 14 octombrie 2017, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Teofan, i-a acordat „Crucea Moldavă”, iar la 22 octombrie același an a fost distins cu „Crucea Sfântului Iosif Mărturisitorul”, oferită de Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Iustin.
Arhimandritul Mina Dobzeu a murit la 7 iunie 2018, la Huși, la vârsta de 96 de ani. A rămas în memoria credincioșilor drept un cleric care a refuzat să se supună presiunilor regimului comunist, plătind pentru convingerile sale cu ani de detenție și persecuții.