Astăzi se împlinesc 165 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, care a pus bazele statului unitar modern România. S-a întâmplat după dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, întâi la Iași, apoi la București, fapt care a făcut să dispară granița între cele două provincii românești. Evenimentul a rămas în istorie ca Mica Unire.
Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei în 5 ianuarie 1859, cu unanimitate de voturi, iar la 24 ianuarie era întronat și la București și devenea astfel Domnitorul Principatelor Române Unite.
Prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească s-a format un stat unitar care a adoptat numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi un singur Guvern. Era primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român.
Generaţia de intelectuali patrioţi care a realizat Unirea din 1859 a avut meritul de a fi putut impune un spirit deschis către ideile de unitate, libertate şi fraternitate născute de Revoluţia franceză de la 1789, pentru care mulţi dintre ei luptaseră pe baricadele revoluţiilor de la 1848 din Europa. Marii unionişti Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Costache Negri au avut intuiţia diplomatică de a alege momentul cel mai bun pentru proclamarea Unirii Principatelor Române, conform voinţei patrioţilor din Moldova şi Ţara Românească.
„Alegându-te pe tine domn… am voit să arătăm lumei aceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, om nou… Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul! Fă ca legea să fie tare, iar tu, Maria Ta, ca domn, fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu aceia pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepasători sau răi. Nu uita că dacă cincizeci de deputati te-au ales domn, însă ai să domneşti peste două milioane de oameni!”, afirma Mihail Kogalniceanu în discursul adresat domnitorului după alegere.
