Acum 110 ani România intra în Primul Război Mondial. La București era semnat Tratatul cu Antanta, acord ce a deschis drumul către Marea Unire

Astăzi se împlinesc 110 ani de la semnarea Tratatului de alianță dintre România și Antanta, documentul care a marcat decizia politică de intrare a Regatului în Primul Război Mondial, cunoscut la acea vreme drept Marele Război. Acordul, încheiat în secret la București în 4 august 1916, a reprezentat unul dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României și a deschis calea către realizarea idealului național de unire a provinciilor românești aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei.

După doi ani de neutralitate, autoritățile române au purtat negocieri intense cu puterile Antantei – Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia. La 4/17 august 1916, în locuința ministrului de Război Vintilă Brătianu din București, premierul Ion I.C. Brătianu și reprezentanții diplomatici ai statelor aliate au semnat un tratat secret prin care România accepta să intre în război de partea Antantei.

În schimbul participării la conflict, Antanta recunoștea drepturile României asupra teritoriilor locuite majoritar de români din Transilvania, Crișana, Maramureș, Banat și Bucovina și se angaja ca România să fie tratată pe picior de egalitate cu ceilalți aliați la viitoarea conferință de pace. Totodată, tratatul era însoțit de o convenție militară, iar toate părțile își asumau obligația de a păstra secretul asupra existenței și conținutului acordului.

Conform înțelegerii, România trebuia să declare război Austro-Ungariei în termen de două săptămâni. Decizia a fost confirmată în cadrul Consiliului de Coroană de la Cotroceni, iar în noaptea de 27 august 1916 România a intrat oficial în război de partea Antantei, fiind întâmpinată în marile orașe de manifestații de entuziasm și patriotism.

Momentul ales pentru intrarea în conflict s-a dovedit însă extrem de dificil. Armatele Puterilor Centrale dețineau inițiativa pe principalele fronturi, iar promisiunile făcute României de aliați, inclusiv o ofensivă puternică de la Salonic și livrări constante de muniții și armament, nu au fost îndeplinite în măsura așteptată.

Deși trupele române au trecut Carpații și au înaintat în Transilvania, ofensiva s-a lovit rapid de contraatacul bine organizat al armatelor germane și austro-ungare. Experiența superioară a acestora, alături de o serie de greșeli strategice și lipsa de experiență a unor comandanți români, au dus la pierderea inițiativei pe întreg frontul.

La doar două zile după declararea războiului împotriva Austro-Ungariei, Germania a declarat război României, la 28 august, fiind urmată de Imperiul Otoman la 30 august. Bulgaria a intrat și ea în conflict împotriva României, iar comandamentul Puterilor Centrale, condus de feldmareșalul August von Mackensen pe frontul din sud, a declanșat ofensiva din Dobrogea și de-a lungul Dunării.

În doar câteva săptămâni, armata română a fost nevoită să se retragă din Transilvania, iar situația militară s-a deteriorat rapid. Trupele erau obligate să apere un front foarte întins, în timp ce ajutorul promis de aliați întârzia. În toamna anului 1916, autoritățile au început evacuarea arhivelor și instituțiilor statului spre Iași, iar numeroși civili au părăsit Bucureștiul pe fondul înaintării trupelor Puterilor Centrale și al zvonurilor care alimentau panica.

În ciuda înfrângerilor și a discuțiilor privind o eventuală pace separată, premierul Ion I.C. Brătianu, regele Ferdinand I și conducerea militară au decis continuarea luptei alături de Antanta. Rezistența organizată ulterior în Moldova și reorganizarea armatei române, cu sprijinul misiunii militare franceze conduse de generalul Henri Berthelot, aveau să permită României să revină în conflict și să se afle, doi ani mai târziu, printre statele învingătoare.

Deși campania din 1916 s-a încheiat cu pierderi grele, decizia de a intra în Marele Război de partea Antantei a avut consecințe istorice majore. Victoria finală a aliaților a făcut posibilă realizarea Marii Uniri din 1918, prin alipirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului la Regatul României, obiectiv care se afla în centrul tratatului secret semnat la București în urmă cu exact 110 ani. De asemenea, prin retragerea Imperiului Rus din război, lovit de conflicte civile interne, a permis României să realizeze și Unirea cu Basarabia chiar în ultimul an al Marelui Război.