ANALIZĂ | Veaceslav Ioniță: Crearea capacităților de stocare a energiei electrice trebuie să devină o prioritate națională

Apel public către Guvernul Republicii Moldova, Parlament, ANRE și BNM

Republica Moldova trăiește astăzi, mai mult ca oricând, cu spatele la zid în ceea ce privește securitatea energetică. Războiul din Ucraina, dependența ridicată de importuri și volatilitatea extremă a prețurilor la electricitate ne arată clar: dacă nu trecem rapid la un model nou de gestionare a energiei, riscăm nu doar șocuri de preț, ci și pene de curent în orele de vârf.

În ultimii doi ani, capitalul privat a făcut o adevărată „minune”: din aproape zero, am ajuns la circa 17% din consumul anual de energie electrică acoperit din surse regenerabile, în special fotovoltaic și eolian. Dintr-un mare importator, Moldova a început să devină producător. Dar acest succes scoate la iveală o problemă structurală pe care nu o mai putem ignora.

1. Problema de fond: consum foarte variabil, importuri limitate, prețuri explozive

1. Consumul zilnic este extrem de dezechilibrat.
   În orele de noapte și de consum redus, Moldova coboară la aproximativ 360 MW, iar în orele de vârf (dimineața și seara) urcă la 860 MW. Diferența este de 2,4 ori. Sistemul nostru energetic nu este gândit pentru asemenea amplitudini.
2. Exact când consumăm cel mai mult, nu putem importa suficient.
   Capacitatea de interconectare nu ne permite, în lipsa Ucrainei, să acoperim integral vârfurile doar din România. Rezultatul: risc real de deficit în orele de vârf, în timp ce în restul zilei avem capacități de import și de producere neutilizate.
3. Prețul în vârfuri explodează.
   Pe parcursul aceleiași zile, prețul mediu la energie variază de la circa 50 la 200 euro/MWh, adică de patru ori. Au existat situații când, într-o oră de preț minim, energia costa în jur de 3 euro/MWh, iar în orele de vârf trecea de 180 euro/MWh.
4. Regenerabilele produc exact când prețul este cel mai mic.
   Producția fotovoltaică maximă este între 12:00 și 15:00, când prețul pieței este minim. Iarna, când prețurile sunt cu cca 25% mai mari și nevoia este maximă, producția din regenerabile este foarte mică. Practic, noi producem energie atunci când avem cea mai mică nevoie și la cel mai mic preț, iar seara cumpărăm scump.

În aceste condiții, fiecare nou MW de energie regenerabilă, fără stocare, ne ajută doar parțial. Fără capacități de stocare, riscăm să avem multă energie când nu trebuie și prea puțină când avem nevoie disperată de ea.

2. Soluția: o rețea națională de micro-capacități de stocare

Răspunsul logic la aceste probleme este clar: crearea unui sistem național de stocare a energiei electrice, construit în principal de capitalul privat, cu sprijinul și reglementarea inteligentă a statului.

1. Micro-stații de stocare de 1–10 MW, răspândite în toată țara
   Nu avem nevoie de un singur proiect gigantic de 200–300 MW, ci de sute de proiecte mici, aproape de locurile de consum: Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț, Vulcănești etc.
   – Aceste micro-stații reduc pierderile în rețea.
   – Diminuează nevoia de investiții uriașe în linii noi de transport.
   – Pot fi finanțate de antreprenori locali, nu doar de companii multinaționale.
2. Obiectiv strategic: minimum 2.000 MW capacitate de stocare în 2–3 ani
   Cu un efort susținut, Moldova poate instala:
   – 300–400 MW în primele luni, dacă regulile sunt clare și sprijinul activat;
   – 2.000 MW în 2–3 ani, cu potențial de extindere la 3.000 MW. Această capacitate ar permite:
   – să cumpărăm sau să producem energie la ~50 euro/MWh în orele ieftine;
   – să o livrăm în orele de vârf, coborând prețul mediu de la 200 euro/MWh spre 170–180 euro/MWh;
   – să reducem dependența critică de importuri în orele de vârf.
3. Model economic sănătos pentru investitori
   – Proiectele de 1–10 MW sunt accesibile antreprenorilor locali: investiții tipice de la 250.000 euro în sus, combinând capital propriu și credit bancar.
   – Băncile au resurse: depozitele private depășesc 50 miliarde lei, iar lipsa proiectelor bancabile este o problemă reală. Stocarea energiei poate deveni una dintre cele mai solide direcții investiționale pe termen lung.
   – Diferența structurală de preț între orele ieftine și cele scumpe asigură un flux de numerar previzibil, dacă există un cadru de piață corect.

3. Ce trebuie să facă statul: cadrul care eliberează inițiativa privată

Nu cerem statului să construiască el însuși aceste capacități. Cerem ceva mai simplu și mai eficient: să creeze reguli clare, stabile și un program de sprijin bine țintit.

1. Platformă de dialog și reglementare
   Solicităm constituirea rapidă a unei platforme de lucru permanente între:
   – Guvern, Parlament;
   – ANRE și operatorul de sistem;
   – bursele de energie (BRM, bursa locală, viitoarele platforme de tranzacționare);
   – investitori, bănci și companii energetice. Scopul: integrarea flexibilă și transparentă a stocării în piața de energie – cu posibilitatea de a cumpăra și vinde energie pe oră și, în perspectivă, pe intervale mai scurte.
2. Program național de sprijin pentru stocare
   Avem deja discutate resurse pentru ajutor de stat – s-au vehiculat sume de 2 până la 4 miliarde lei. Propunem un model simplu:
   – 20% grant nerambursabil pentru investiții în stocare;
   – 80% facilități fiscale (amortizare accelerată, scutiri parțiale de impozit pe profit pentru primii ani, scutiri de taxe vamale pentru echipamente etc.). Un astfel de program ar accelera masiv investițiile, fără a împovăra bugetul public cu cheltuieli recurente.
3. Integrarea stocării în design-ul pieței de energie
   – Acces explicit al capacităților de stocare la bursa de energie, cu posibilitatea de a cumpăra la orele de preț minim și de a vinde în vârf.
   – Reguli clare privind participarea la servicii de sistem (echilibrare, reglaj de frecvență, rezervă).
   – Contracte standardizate și proceduri simplificate de licențiere, astfel încât un proiect de 1–10 MW să nu treacă prin același hățiș birocratic ca un proiect de sute de MW.
4. Stabilitate și predictibilitate legislativă
   Investițiile în energie se fac pe 10–20 de ani. Orice schimbare bruscă de reguli, tarife sau impozite descurajează capitalul privat. Este esențial ca Guvernul și Parlamentul să își asume public că regulile pentru stocare vor fi stabile, transparente și compatibile cu piața europeană.

4. Beneficiile pentru Republica Moldova

Dacă vom trata stocarea energiei ca prioritate națională, câștigul este multiplu:

1. Securitate energetică reală
   – Reducerea dependenței de importuri în orele critice.
   – Capacitatea de a trece peste perioade de criză, atacuri asupra infrastructurii vecinilor sau întreruperi de livrare.
2. Prețuri mai stabile și mai suportabile pentru populație și economie
   – Aplatizarea vârfurilor de preț.
   – Protejarea consumatorilor casnici și a întreprinderilor de șocuri bruște.
3. Valorificarea inteligentă a energiei regenerabile
   – Nu mai suntem forțați să vindem ieftin ziua și să cumpărăm scump seara.
   – Putem crește ponderea regenerabilelor spre 30% și peste, fără a destabiliza sistemul.
4. O nouă linie de afaceri pentru antreprenorii moldoveni
   – Zeci, poate sute de proiecte de micro-stocare, finanțate din resurse locale.
   – Băncile își plasează banii în proiecte solide, economia primește investiții, iar statul își consolidează baza fiscală.

5. Apel final

Cerem Guvernului Republicii Moldova, Parlamentului, ANRE și tuturor instituțiilor responsabile:

1. Să declare oficial crearea capacităților de stocare a energiei electrice drept prioritate națională.
2. Să lanseze, până la începutul anului viitor, programul național de sprijin pentru stocare, cu schema 20% grant + 80% facilități fiscale.
3. Să creeze, împreună cu actorii din piață, un cadru de reglementare clar pentru micro-capacități de stocare de 1–10 MW, cu proceduri simple și termene scurte.
4. Să asigure integrarea deplină a stocării în piața de energie și accesul direct la bursele de electricitate.

Republica Moldova a demonstrat deja că poate face minuni atunci când dă voie capitalului privat să lucreze: în doar câțiva ani am construit mai multe capacități regenerabile decât în trei decenii.

Putem repeta această performanță și în domeniul stocării energiei.
Avem nevoie doar de un lucru: voință politică și reguli corecte.

Este momentul să trecem de la improvizații de criză la o strategie matură.
Stocarea energiei nu este un moft tehnologic, ci singura cale serioasă prin care Moldova își poate asigura, pe termen lung, lumina aprinsă și facturi suportabile.

Mulțumesc echipei de specialiști de la QGROUP | Energy pentru colectarea, procesarea și furnizarea datelor utilizate în această analiză.

Autor: Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”

Sursa: Ionita.md