
Autoritățile din Arabia Saudită estimează că prețul petrolului ar putea depăși pragul de 180 de dolari pe baril până la sfârșitul lunii aprilie, dacă războiul din Iran și perturbările majore ale aprovizionării globale cu energie vor continua.
Potrivit unor oficiali din sectorul petrolier citați de Wall Street Journal, scenariul de bază luat în calcul indică o creștere accelerată a cotațiilor, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului.
Deși un astfel de nivel al prețurilor ar genera venituri record pentru regatul saudit, autoritățile privesc evoluția cu îngrijorare. Experții avertizează că prețuri atât de ridicate ar putea declanșa o recesiune globală sau ar putea determina consumatorii și companiile să reducă drastic consumul de energie, un fenomen cunoscut drept „distrugerea cererii”.
„Arabia Saudită nu preferă creșteri prea rapide ale prețurilor, deoarece acestea generează instabilitate pe termen lung pe piață”, a explicat analistul Umer Karim.
Conflictul din Orientul Mijlociu a eliminat deja milioane de barili de petrol din piața globală, iar prețurile au crescut cu aproximativ 50% de la izbucnirea războiului, pe 28 februarie. Contractele Brent au atins recent niveluri de peste 119 dolari/baril, iar analiștii nu exclud scenarii extreme, inclusiv depășirea pragului de 200 de dolari în 2026.
Escaladarea tensiunilor a inclus atacuri asupra unor facilități energetice din Qatar și Arabia Saudită, dar și asupra navelor din Golful Persic, ceea ce a dus la blocarea aproape completă a Strâmtorii Ormuz – rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.
Potrivit estimărilor saudite, prețurile ar putea crește la 150 de dolari/baril până la începutul lunii aprilie, urmând să urce la 165 și ulterior la 180 de dolari în săptămânile următoare, dacă situația nu se stabilizează.
Creșterea accelerată a cotațiilor începe deja să afecteze economiile globale. Prețurile combustibililor au crescut semnificativ, iar companiile aeriene și industriile dependente de transport resimt presiuni majore asupra costurilor. În Statele Unite, benzina a ajuns în medie la aproape 3,9 dolari pe galon, în timp ce motorina a depășit 5 dolari.
Economiștii avertizează că scumpirea energiei acționează ca o „taxă” asupra consumatorilor și companiilor, reducând cheltuielile și încetinind activitatea economică. Băncile centrale, inclusiv Rezerva Federală a SUA, urmăresc îndeaproape evoluțiile, temându-se de un nou val inflaționist combinat cu stagnare economică.
În același timp, analiștii subliniază că o eventuală scădere a cererii ar putea lovi mai întâi economiile dependente de importuri energetice, în special din Europa și Asia, unde prețurile la combustibili au crescut deja puternic.