
IERI, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat, comentând incidentul din 15 octombrie de pe Nistru, că Ministerul Afacerilor Externe a transmis o notă de protest Ucrainei și că subiectul a fost discutat cu autoritățile de la Kiev.
CÂTEVA ORE MAI TÂRZIU, Ministerul Afacerilor Externe a dezmințit oficial această informație: „Nicio notă de protest nu a fost transmisă”. Ni se explică faptul că acest caz este gestionat prin „canalele de comunicare instituțională dintre autoritățile competente”.
Cu alte cuvinte, președintele comisiei parlamentare responsabile de securitatea națională anunță o acțiune diplomatică pe care instituția responsabilă de politica externă spune că nu a întreprins-o.
Problema nu este dacă trebuia sau nu transmisă o notă de protest. Problema este că două autorități ale aceluiași stat comunică public informații contradictorii despre un incident care a scandalizat societatea moldovenească.
Și atunci apare o întrebare cât se poate de firească: cine vorbește în cunoștință de cauză? Deputatul care conduce comisia parlamentară de profil sau ministerul care gestionează relațiile diplomatice?
Într-un stat în care instituțiile se coordonează, asemenea lucruri se clarifică înainte de a fi anunțate public. La noi, se pare că autoritățile au descoperit o metodă originală de comunicare instituțională: una anunță, cealaltă dezminte, iar cetățeanul este invitat să ghicească versiunea oficială.
Autor: Alexandru Tănase