

La Forumul Mass Media 2025, desfășurat la data de 8 decembrie 2025, doamna președinte Maia Sandu a declarat că “lupta pentru democrație se mută tot mai mult în spațiul informațional” și că, „în fața manipulării, propagandei și a tehnologiilor digitale, este nevoie de unirea forțelor”.
Doamna președinte spune, cu subiect și predicat, că instituțiile media trebuie să facă „un parteneriat eficient între instituții, presă și cetățeni” pentru apărarea democrației, în numele integrării europene a statului moldovean.
Adică, câinele de pază al societății – presa – trebuie să facă front comun cu puterea.
În îndepărtații ani 90, la toate cursurile și seminariile dedicate dezvoltării jurnalismului moldovenesc, se sublinia că presa monitorizează acțiunile statului și le trage la răspundere, dacă e nevoie. Țin bine minte că, experții străini afirmau că instituțiile media nu pot face front comun cu puterea pentru că devin agenți de influență ai guvernării și pierd calitatea de actor și difuzor al pluralismului politic.
O coaliție patriotică pentru integrarea europeană a statului moldovean poate fi făcută de către instituțiile publice oficiale de media ale statului moldovean – Radio Moldova, Moldova 1, Agenția de Știri Moldpres. Ele pot primi direcțiile strategice, pot primi finanțări și se pot afla într-o dependență structurală față de putere.
Instituțiile private de media, dacă vor să își erodeze libertatea editorială pot și ele să facă parte din această coaliție patriotică pentru integrarea europeană. Se știe că piața de reclamă dintre Prut și Nistru e mică iar în audiovizualul moldovenesc e multă înghesuială.
Recent cei de la Amnesty International au scris, negru pe alb, că în mai toate redacțiile televiziunilor moldovenești există autocenzură. Adică, în fața intimidărilor puterii la adresa unor instituții private de televiziune, (că asta a însemnat lichidarea licențelor unor televiziuni), a apărut reflexul de protejare a investiției (televiziunea înseamnă mulți bani) deci renunțarea la folosirea unui ton critic la adresa celor care dețin în prezent puterea.
Observ că atunci când președintele statului moldovean vorbește despre democrație și libertate de expresie, în Parlamentul Republicii Moldova s-a înregistrat un proiect de lege care limitează discursurile din legislativ și dreptul de exprimare al aleșilor cetățenilor moldoveni la un singur deputat din partea fiecărie fracțiuni. Departe de standardele europene la care ar trebui să se ancoreze Republica Moldova, stat candidat la Uniunea Europeană.
Între Prut și Nistru, rolul critic al presei este mult diluat. Pe canalele telegram se face mai multă presă adevărată, puterea fiind lăudată acolo unde e necesar și criticată atunci când merită. Rămân ancorat în rolul asumat al presei, independentă de banii statului, de câine de pază al societății.
Nu m-aș mira dacă, în 2026, în numele „luptei pentru democrație” spațiul on-line moldovenesc va fi monitorizat și raportat. Nu m-aș mira dacă în numele democrației libertatea cuvântului va fi restricționată. Nu m-aș mira dacă în numele democrației orice critică argumentată a politicilor Uniunii Europene va fi considerată manipulare și propagandă.
Nu m-aș mira dacă în numele luptei pentru democrație vom interzice democrația!
Autor: Victor Nichituș, jurnalist