
O investigație amplă realizată de The New York Times arată că, în ultimii patru ani, administrația președintelui Volodimir Zelenski ar fi subminat în mod sistematic mecanismele independente de supraveghere create la cererea Occidentului pentru a preveni corupția în companiile de stat din Ucraina. Instituții-cheie din sectorul energetic și din domeniul achizițiilor militare au devenit vulnerabile, iar corupția a prosperat chiar în timp ce partenerii occidentali pompau miliarde în economia de război a Ucrainei, transmite publicația, citată de Berliner Zeitung.
După invazia rusă din 2022, SUA și UE au insistat ca marile companii de stat, Energoatom, Ukrenergo și agențiile de achiziții militare, să fie supravegheate de consilii independente, cu experți internaționali. Aceste structuri aveau rolul de a preveni deturnarea fondurilor, mai ales în sectoare în care interesele oligarhice și corupția au dominat timp de decenii.
Dar investigația NYT arată că administrația Zelenski a blocat constituirea unor consilii de supraveghere sau a lăsat posturile acestora neocupate, a modificat statutele unor companii pentru a reduce atribuțiile consiliilor, a numit persoane loiale politic, capabile să influențeze deciziile, și a paralizat instituțiile anticorupție atunci când acestea au început să investigheze afaceri sensibile.
Rezultatul, spun oficiali occidentali și ucraineni citați de NYT sunt sute de milioane de dolari ar fi putut fi deturnați fără ca experții internaționali să poată interveni.
Cea mai gravă situație se înregistrează la compania nucleară de stat Energoatom, unde anchetatorii anticorupție acuză apropiați ai lui Zelenski de deturnarea și spălarea a 100 de milioane de dolari.
Guvernul a dat vina pe consiliul de supraveghere pentru lipsa controlului, însă jurnaliștii NYT arată că tocmai administrația prezidențială a neutralizat acel consiliu, lăsând în mod intenționat un loc vacant, ceea ce a blocat orice decizie majoră.
Fostul director al Ukrenergo, Volodimir Kudrițki, spune că încă din 2021 a fost presat de ministrul energiei, Gherman Galușcenko, să numească oameni fără experiență în poziții-cheie. Când consiliul era complet, presiunile au eșuat. Ulterior, guvernul a slăbit structura consiliului, permițând demiterea lui Kudrițki de către un membru desemnat politic.
Doi dintre membrii occidentali ai consiliului au demisionat în semn de protest, denunțând o intervenție politică directă.
Agenția ucraineană pentru achiziții militare, creată la cererea Occidentului pentru a limita fraudele, a funcționat, de asemenea, mai bine de un an fără consiliu de supraveghere. Directorul instituției, Marina Bezrukova, afirmă că Ministerul Apărării a forțat-o să semneze contracte dubioase, inclusiv pentru obuze care s-au dovedit defecte.
Când consiliul era pe cale să devină funcțional, ministerul a modificat statutul agenției, preluând controlul direct asupra numirilor și demiterilor. Ulterior, Bezrukova a fost concediată.
„Consiliile de supraveghere sunt doar o fațadă. Nu funcționează în realitate”, a spus ea.
Oficiali europeni recunosc că au închis ochii la corupția din Ucraina deoarece prioritatea absolută era sprijinirea țării împotriva Rusiei.
„E un risc pe care trebuie să ni-l asumăm. Ucraina apără Europa”, a declarat Christian Syse, emisarul Norvegiei.
Totuși, raportul secret comandat anul acesta de Comisia Europeană avertizează asupra „interferenței politice persistente” și identifică subminarea consiliilor de supraveghere drept un risc major.
Scandalul Ermak–Energoatom și investigațiile conexe au slăbit poziția politică a lui Zelenski și au afectat argumentele Ucrainei în negocierile pentru aderarea la UE și NATO, instituții extrem de sensibile la probleme de corupție.
Oficialii financiari occidentali avertizează că Ucraina ar putea pierde acces la fondurile uriașe promise pentru reconstrucție dacă nu restabilește mecanismele de control.