Bulgaria, lider în UE în ceea ce privește stocarea energiei electrice. Față de acum doi ani, capacitatea a crescut de 24 de ori

Bulgaria se impune ca lider european în stocarea energiei electrice, în urma rapidei expansiuni a energiei solare, a finanțării substanțiale din partea Uniunii Europene și a majorării investițiilor private, informează Novinite.

Țara stochează acum o pondere mai mare din producția sa de energie electrică decât orice alt stat membru UE, în timp ce unele țări vecine sunt din ce în ce mai dependente de electricitatea importată, notează Agerpres.

Aceste evoluții vin după ani de instabilitate politică. În Bulgaria s-au desfășurat opt tururi de alegeri parlamentare, în perioada 2021 – 2026, făcând dificilă formarea unui guvern stabil. Însă, în aceeași perioadă, țara a aderat la zona euro, la 1 ianuarie 2026, și a făcut progrese rapide spre modernizarea sistemului său de electricitate, în special prin în stocarea energiei în baterii.

Ministrul Energiei, Zhecho Stankov, care deține poziția din ianuarie 2025, a avut un rol proeminent în extindere. În primul semestru din 2026 a inaugurat o unitate de stocarea energiei în baterii de 124 megawați (MW) lângă Lovech. Construită de Renault, facilitatea poate stoca 496 megawați oră și pentru o perioadă a fost cel mai mare proiect de stocare a energiei în baterii de acest tip din blocul comunitar. Stankov l-a numit ‘un prim pas’ spre crearea unei capacități de stocare de 10 gigawați oră (GWh), un obiectiv care va consolida rolul Bulgarii în sistemul energetic regional.

Conform Operatorului Sistemului de Electricitate (ESO) din Bulgaria, capacitatea de stocare instalată a ajuns la 3.432 MW până în mai 2026, iar până la mijlocul lunii iulie la aproximativ 4.800 MW și 14 GWh, potrivit datelor săptămânalului Capital. Este un avans semnificativ față de acum doi ani, când Bulgaria avea capacitate de stocare instalată de doar aproximativ 200 MWh.

Extinderea a fost accelerată de un program guvernamental dezvoltat curând după ce Stankov a fost numit în funcție. În aprilie 2025, ministrul Energiei anunțase planuri pentru 82 proiecte de stocare, cu o capacitate combinată de 9,7 GWh, susținută de fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), în valoare de 588 milioane euro. Proiectul RESTORE a fost lansat în august 2024.

În plus, autoritățile de reglementare au căutat să limiteze investițiile speculative. În septembrie 2024, Comisia de Reglementare în Domeniul Energiei și Apei (EWRC) a introdus cerințe de garanție financiară după amendamentele la Legea Energiei care permit facilităților de baterii să participe independent pe piața electricității. Faza a doua a RESTORE s-a finalizat în decembrie 2025 cu încă 31 proiecte aprobate, reprezentând o capacitate de peste 4 GWh.

Investitorii privați au furnizat o pondere importantă din finanțare. Compania statului de electricitate, NEK, a intrat, de asemenea, pe piață. În februarie 2025, a anunțat că intenționează să instaleze baterii cu o capacitate de aproape 300 MWh la cinci dintre centralele sale hidroelectrice.

În plus, Guvernul dorea să aibă aproximativ 1,18 GW de capacitate solară combinată cu stocarea care să fie operațională până în martie 2026. Această abordare a încurajat dezvoltatorii să construiască împreună parcuri solare și baterii, în loc să le facă proiecte separate.

Avansul rapid al energiei solare a făcut și mai importantă stocarea. Martin Georgiev de la Electrohold estimează că anul trecut peste un terawatt-oră (TWh) de energie solară a fost irosit în Bulgaria, echivalentul a aproape 3% din consumul național, deoarece nu a existat suficientă capacitate de stocare pentru a absorbi excesul de producție.

La începutul anului, capacitatea solară instalată depășea 6,5 GW, fiind responsabilă pentru mai mult de jumătate din capacitatea totală instalată de generare a energiei electrice din Bulgaria. La prânz, când este vârful producției energiei solare, prețurile electricității pot scădea sub zero, în timp ce seara pot urca până la 250 euro per megawatt-oră.

Nikola Gazdov, președintele Asociației pentru producția, stocarea și comercializarea energiei electrice, a explicat că acest tipar de preț este unul dintre principalele motive ale extinderii rapide ale bateriilor. Energia solară ieftină devine mult mai valoroasă când poate fi stocată și eliberată atunci când cererea și prețurile sunt mai ridicate.

În plus, bateriile ajută la compensarea pierderilor de pe urma capacităților de stocare mai vechi. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj de 864 MW Chaira din munții Rila era nefuncțională din aprilie 2022, când s-a stricat o turbină. Restabilirea sa completă nu este așteptată înainte de mijlocul anului viitor. Chaira a fost timp de decenii unul dintre principalele instrumente ale țării pentru stocarea electricității, dar acum bateriile suplinesc deficitul.

Sistemul de electricitate al țării continuă să fie dependent de un mix de tehnologii. Cele două reactoare ale centralei nucleare Kozloduy au generat aproximativ 35% din electricitatea Bulgariei în 2024, iar din mai 2025 unitatea folosește combustibil nuclear de la Westinghouse. Complexul Maritsa-Iztok rămâne cea mai mare regiune carboniferă din Europa de Sud-Est.

Bulgaria a fost în 2025 exportator net de electricitate, iar anul acesta exporturile ar urma să fie considerabil mai ridicate.

Sporirea importanței bateriilor modifică deja modul de funcționare al piețelor de energie electrică regionale. Evangelos Gazis de la Aurora Energy Research declara că ‘bateriile încep să schimbe modul în care funcționează sistemul electric’. Aurora se așteaptă ca până în 2030 prețul energiei solare să fie cu aproximativ 48% sub prețul de bază al electricității, expansiunea capacității solare reducând costul generării. Se estimează că diferența de preț în creștere va face atractive investițiile în capacități de stocare.

Aurora estimează că Bulgaria a contractat deja mai mult de 14 GWh de capacitate de stocare, comparativ cu ținta din 2030 de 1,28 GW.

Dar extinderea rapidă are și riscuri. Interconexiunile electrice devin congestionate, oportunitățile de a profita de pe urma diferențelor de preț s-ar putea micșora, iar o parte importantă din actualul boom al investițiilor depinde de subvențiile care vor expira în cele din urmă.