
Actualul președinte al Bulgariei, Iliana Iotova, care susține reluarea dialogului cu Moscova și negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale desfășurat duminică, 1 noiembrie. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, după procesarea a 99,95% din voturi, Iotova a obținut 57,58% din sufragii, în timp ce contracandidatul său proeuropean, fostul premier interimar Andrei Ghiurov, a acumulat 39,46%.
Ghiurov și-a recunoscut deja înfrângerea și a declarat că acceptă rezultatele scrutinului, deși acestea au fost neașteptate pentru el. Politicianul a avertizat că Bulgaria se îndreaptă spre „vremuri dificile”.
Victoria Ilianei Iotova, în vârstă de 62 de ani, o transformă în prima femeie aleasă prin vot popular în funcția de președinte al Bulgariei. Ea conduce deja țara din luna ianuarie, când fostul președinte Rumen Radev a demisionat pentru a participa la alegerile parlamentare.
Scrutinul prezidențial a reprezentat primul test electoral important pentru partidul „Bulgaria Progresistă”, condus de actualul premier Rumen Radev, care a susținut candidatura Iotovei. Formațiunea a obținut 131 din cele 240 de mandate parlamentare la alegerile din aprilie, asigurându-și majoritatea absolută.
Potrivit analiștilor, victoria Iotovei permite majorității aflate la guvernare să păstreze și controlul asupra instituției prezidențiale. Experții avertizează că această concentrare a puterii ar putea slăbi mecanismele de control și echilibru dintre instituțiile statului.
Alegerile au fost considerate decisive pentru orientarea politicii externe a Bulgariei, în special în ceea ce privește relațiile cu Rusia și poziția Sofiei față de războiul din Ucraina.
Fostă jurnalistă și eurodeputată din partea social-democraților europeni, Iliana Iotova promovează o abordare mai conciliantă față de Moscova decât adversarii săi politici. Ea este așteptată să continue linia politică a lui Rumen Radev, care urmărește menținerea Bulgariei pe direcția europeană, concomitent cu îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și susținerea ridicării sancțiunilor împotriva Moscovei.
În cadrul unei dezbateri televizate, Iotova a declarat că „pacea poate fi obținută doar prin negocieri”, insistând asupra necesității unui acord care să implice atât Ucraina, cât și Rusia.
Ea a propus, de asemenea, organizarea unei reuniuni de securitate cu participarea tuturor celor șase state din regiunea Mării Negre, pentru convenirea unui moratoriu asupra acțiunilor militare.
Atât Iotova, cât și Radev au pledat în repetate rânduri pentru o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, însă au evitat să se pronunțe ferm asupra unei eventuale implicări a Rusiei în atacurile cu drone asupra navelor din regiunea Mării Negre.
În schimb, Andrei Ghiurov, susținut de partidele reformiste prooccidentale și de opoziția liberal-conservatoare, promovează o politică externă mai apropiată de partenerii occidentali și sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse.
După ce și-a exprimat votul duminică, Iotova a declarat că își dorește o Bulgarie capabilă să ia decizii independente și să aibă o voce puternică pe scena internațională.
„Am votat pentru un consens național obținut prin dialog, pentru instituții care lucrează în beneficiul cetățenilor și pentru un stat puternic, cu propria sa politică externă, într-o Europă puternică”, a afirmat aceasta.
Bulgaria este membră NATO din 2004 și a Uniunii Europene din 2007. Deși principalele partide politice susțin apartenența țării la structurile occidentale, societatea bulgară rămâne divizată în privința relațiilor cu Rusia, pe fondul legăturilor istorice și culturale dintre cele două state. Aceste divergențe s-au accentuat după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.
Scrutinul a fost marcat și de o participare extrem de redusă. Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, citate de Radioul Național Bulgar, prezența la vot în turul al doilea a fost de aproximativ 27,2%, comparativ cu doar 23% în primul tur.
Funcția de președinte al Bulgariei are în principal un caracter reprezentativ, însă șeful statului dispune de atribuții importante. Acesta este comandantul suprem al forțelor armate, poate exercita dreptul de veto asupra legilor, semnează tratate internaționale și numește ambasadori.
Președintele Bulgariei este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani și poate ocupa funcția pentru cel mult două mandate.