Comisia pentru libertăți civile din Parlamentul European a aprobat măsuri care deschid calea pentru centre de expulzare în afara UE

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European a aprobat luni poziția sa privind reforma regulilor UE de returnare a migranților aflați ilegal pe teritoriul blocului comunitar, inclusiv prevederi care deschid calea pentru transferul acestora în țări din afara Uniunii, în baza unor acorduri încheiate de statele membre sau de UE cu țări terțe. Textul a fost adoptat cu 41 de voturi pentru, 32 împotrivă și o abținere.

Potrivit comunicatului oficial al Parlamentului European, persoanele vizate de o decizie de returnare vor fi obligate să coopereze cu autoritățile, iar migranții care nu cooperează, prezintă risc de fugă sau sunt considerați risc de securitate ar putea fi reținuți până la 24 de luni.

De asemenea, cei care nu respectă termenul de plecare voluntară sau fac obiectul unei expulzări ar urma să primească interdicții de intrare în UE, care în anumite cazuri pot deveni permanente.

Textul aprobat de comisie prevede că returnările către o țară terță pot avea loc dacă există un acord între statul membru sau UE și țara respectivă. Totodată, regulamentul permite alegerea țării de returnare în funcție de situația persoanei, luând în calcul țara de origine, statul prin care aceasta a tranzitat spre UE sau existența unei „țări terțe sigure”. Minorii neînsoțiți nu pot fi transferați în baza unor astfel de acorduri.

Parlamentul European precizează că decizia de a intra în negocieri interinstituționale cu statele membre trebuie aprobată de plenul Parlamentului European, abia după aceea putând începe negocierile finale cu Consiliul UE.

Direcția este una de înăsprire a politicii europene de migrație. Reuters nota încă din februarie că alte modificări aprobate de eurodeputați au apropiat UE de posibilitatea folosirii unor „huburi de returnare” în afara blocului comunitar și a avertizat că organizațiile umanitare consideră aceste schimbări drept un risc major pentru drepturile omului, mai ales dacă solicitanții de azil respinși ajung să fie trimiși în țări cu care nu au nicio legătură.