
Controversatul amendament la proiectul de lege cu privire la combaterea fenomenului corupției electorale, dedicat „combaterii dezinformării on-line, propus de majoritatea PAS săptămâna trecută, a fost retras. Despre acest lucru anunță vicepreședintele partidului de guvernare, Olesea Stamate.
Potrivit ei, amendamentul nu a fost transferat de la Comisia juridică din Parlament la Comisia mass-media, ci a fost retras complet. Decizia ar fi fost luată pentru că, în cazul în care se va reveni asupra lui, acesta are nevoie de o analiză „cântărită și chibzuită”. Mai mult, Stamate sugerează că amendamentul are nevoie de avizarea organismelor internaționale din acest domeniu.
„Din ce cunosc eu, din ce mi-a fost comunicat de către colegi, acest amendament a fost retras. Jurnalist: El a fost retras doar de pe platforma Comisiei Juridice, el este transferat pe platforma Comisiei mass-media. Olesea Stamate: Așa s-a comunicat în cadrul audierilor publice, dar din discuția pe care am avut-o recent, am înțeles că el a fos retras și sper că este sau va fi așa. Pentru că în cazul în care se va considera necesară intervenția pe partea de combatere a dezinformării, aceasta trebuie să fie bine cântărită, chibzuită, consultată și, respectiv, avizată inclusiv de organisme internaționale, care ar putea să ofere o expertiză valoroasă la acest subiect”, a declarat Stamate în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.
Săptămâna trecută, partidul de guvernare anunța un amendament la proiectul de lege cu privire la combaterea fenomenului corupției electorale, document semnat de deputații PAS și aprobat în prima lectură în decembrie 2024. Amendamentul urma să prevadă instituirea pedepselor pentru cei care, potrivit PAS, vor „induce în eroare” și vor publica „informații false” pe platformele online și alte sisteme informatice, diferite de audiovizual. De asemenea, partidul de la putere urma să ofere libertate de acțiune Serviciului de Informații și Securitate în autorizarea măsurilor contrainformative prin oferirea posibilității ofițerilor SIS să urmărească utilizatorii online cu mijloace tehnice speciale fără a avea mandat judecătoresc.
Amendamentul pentru lectura a doua, cu noi capitole dedicate dezinformării online, a fost propus de deputatul PAS, Igor Chiriac și contrasemnat de alți nouă colegi de fracțiune, printre care Veronica Roșca, care este și șefa Comisiei juridice a Parlamentului, Vasile Grădinaru și Vitalie Jacot.
Astfel, PAS propunea o amendă de până la 5000 de lei pentru utilizatorii online care vor „dezinforma” pe diferite platforme, acțiune descrisă drept „răspândire intenționată printr-un sistem informatic accesibil publicului, altul decât serviciul media audiovizual, a informației false sau inșelătoare, al cărei caracter fals sau inșelător poate fi verificat, comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale”.
În cazul celor cu funcții de răspundere și persoanelor juridice amenda va fi de 7500 de lei și, respectiv, 10 mii de lei. Dacă aceleași „abateri” urmau să fie comise cu scopul de a exercita „în mod ilegal constrângeri asupra alegătorilor” sau „pentru a susține deliberat eforturile unor entități străine sau actorilor nonstatali de dezinformare a opiniei publice” amenzile urmau să crească până la 7500 de lei pentru simplii utilizatori și până la 15 mii de lei pentru persoanele juridice.
De asemenea, prin amendamentul deputatului PAS, Igor Chiriac, guvernarea își propunea să modifice Legea cu privire la activitatea contrainformativă, așa încât ofițerii SIS să poată, cu o simplă autorizare a directorului SIS sau a adjunctului acestuia, să urmărească abonatul sau utilizatorul unei rețele de comunicații cu ajutorul mijloacelor tehnice. În prezent, această lege prevede că asemenea acțiuni pot fi făcute doar cu mandat judecătoresc.
De asemenea, printr-un alt amendament, propus de același grup de deputați PAS, în cazul în care într-un sistem informațional este plasat un material ce denotă extremism, SIS ar fi putut dispune, prin ordin, furnizorului blocarea provizorie, pe teritoriul Republicii Moldova, a accesului la acest material.
Totodată, în cazul instituțiilor media dacă „se depistează fapte ce denotă activitate extremistă”, SIS ar fi avut dreptul să dispună ca în termen de 30 de zile, instituția să ia măsuri pentru a înceta asemenea acțiuni, iar dacă nu se va conforma, activitatea postului ar putea fi suspendată până la un an.
De asemenea, SIS urma să poată să se adreseze direct în instanță, fără a respecta aceste proceduri, în cazul în care depistează acțiuni ce „amenință suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea statului” sau dacă instituțiile media „subminează procesele electorale democratice” și dacă realizează „campanii de dezinformare sau de propagandă a agresiunii militare”.