
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a avertizat vineri că Seulul va lua „măsuri suplimentare” împotriva Ucrainei dacă Kievul nu recunoaște existența unei înțelegeri privind confidențialitatea și nu prezintă scuze publice pentru dezvăluirea transferului în Coreea de Sud a doi militari nord-coreeni capturați de forțele ucrainene. Natura eventualelor măsuri nu a fost precizată.
Disputa diplomatică a izbucnit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în discursul său de la Adunarea Generală a ONU, că cei doi soldați nord-coreeni au fost transferați în Coreea de Sud. Aceștia fuseseră capturați în ianuarie 2025 în regiunea rusă Kursk, unde luptau alături de trupele ruse.
Seulul susține că cele două țări conveniseră ca transferul să rămână confidențial, inclusiv pentru a proteja familiile militarilor rămași în Coreea de Nord. Autoritățile ucrainene au contestat însă existența unui astfel de acord, ceea ce a amplificat tensiunile dintre cele două guverne.
„Dacă refuzul de a recunoaște faptele și de a prezenta scuze publice va continua, vom lua măsuri suplimentare”, a transmis Lee Jae Myung.
Liderul sud-coreean a afirmat că situația privește „demnitatea Republicii Coreea și a poporului său” și a acuzat Kievul că, prin contestarea versiunii Seulului privind acordul de confidențialitate, îl prezintă practic drept mincinos.
Kievul încearcă, între timp, să reducă tensiunile. Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a declarat că nu ar caracteriza situația drept un incident, ci drept o „neînțelegere diplomatică”, subliniind că Ucraina consideră Coreea de Sud un partener important și speră în continuarea cooperării.
Serviciul sud-coreean de informații a apreciat anterior că Zelenski ar fi putut face public transferul pentru a consolida sprijinul opiniei publice sud-coreene pentru ajutorul acordat Ucrainei, inclusiv în contextul discuțiilor privind eventuale livrări de armament.
Coreea de Sud a oferit Ucrainei sprijin umanitar și neletal de la începutul invaziei ruse la scară largă, dar până în prezent a evitat furnizarea directă de armament letal, invocând politica sa de a nu înarma state implicate în conflicte active.