
Consiliul Superior al Procurorilor cere autorităților centrale să includă în reforma sistemului unitar de salarizare mecanismul obligatoriu de ajustare anuală a salariilor procurorilor, stabilit de Curtea Constituțională. CSP susține că versiunea revizuită a proiectului de lege privind salarizarea în sectorul bugetar nu asigură încă „aplicarea efectivă” a hotărârii Curții din 2023, care prevede că valoarea de referință pentru remunerarea procurorilor trebuie ajustată anual cel puțin în funcție de rata inflației medii anuale.
Subiectul a fost examinat în ședința publică a CSP din 24 septembrie, în cadrul căreia Consiliul a analizat versiunea revizuită a proiectului de lege privind sistemul de salarizare. CSP a apreciat faptul că noua redacție a proiectului ține cont, cel puțin parțial, de propunerile formulate anterior, însă consideră că mai sunt necesare modificări pentru ca mecanismul de remunerare a procurorilor să fie conform cu exigențele constituționale.
„Reforma salarizării trebuie să țină seama de posibilitățile bugetare și, în egală măsură, de garanțiile necesare exercitării independente și imparțiale a funcției de procuror. Din această perspectivă, principala preocupare a CSP rămâne punerea în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale din 8 august 2023. Curtea a stabilit că ajustarea anuală a valorii de referință pentru salarizarea procurorilor este obligatorie și trebuie să se bazeze, cel puțin, pe rata inflației medii anuale la data adoptării legii bugetului de stat pentru anul următor. În opinia Consiliului, mecanismul din proiectul revizuit nu asigură încă aplicarea efectivă a acestei hotărâri. CSP propune, prin urmare, reglementarea expresă a mecanismului statuat de organul suprem constituțional cu referire la remunerarea procurorilor”, se menționează în comunicatul CSP.
Consiliul atrage atenția și asupra diferențelor de salarizare dintre procurori și judecători aflați la niveluri instituționale corespondente. CSP precizează că nu solicită stabilirea automată a unor salarii identice, dar consideră că diferențele dintre cele două profesii trebuie să fie justificate prin criterii obiective, precum nivelul de responsabilitate, complexitatea și importanța funcției.
În acest sens, CSP face trimitere și la recomandările Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, potrivit cărora remunerarea procurorilor ar trebui să fie comparabilă cu cea a judecătorilor, ținând cont de misiunea și atribuțiile specifice fiecărei profesii.
O altă problemă semnalată de CSP vizează procuraturile teritoriale. Consiliul susține că acestea gestionează o parte importantă a activității de urmărire penală și constituie principala cale de acces în profesia de procuror. În condițiile dificultăților de recrutare și menținere a personalului, CSP propune ca funcțiile procurorilor din procuraturile teritoriale să fie poziționate la cel mult două clase sub funcțiile corespondente din judecătoriile teritoriale.
Consiliul solicită, de asemenea, reexaminarea poziționării salariale a procurorilor din Procuratura Generală și a funcțiilor de conducere din oficiile teritoriale. Propunerile vizează și menținerea unui raport echilibrat între funcțiile din Consiliul Superior al Procurorilor și Consiliul Superior al Magistraturii, precum și între Procuratura Generală și Curtea Supremă de Justiție.
CSP își reafirmă disponibilitatea de a colabora cu Ministerul Finanțelor și cu celelalte autorități responsabile pentru definitivarea reformei, astfel încât aceasta să includă mecanismul de ajustare anuală stabilit de Curtea Constituțională și să creeze un sistem de salarizare pe care Consiliul îl califică drept echitabil, coerent și predictibil.