Dosarul „Deepfake” | Escrocherii de peste un milion de euro și 12 persoane reținute, în urma unei operațiuni fără precedent efectuată de procurorii din R. Moldova și România 

12 persoane au fost reținute în urma unei ample operațiuni efectuate de procurorii din R. Moldova și România, acestea fiind bănuiți de escrocherie și spălare de bani în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro. Schema de escrocherie a fost pusă la cale de un grup criminal organizat format din cetățeni ai mai multor state, iar victimele sunt preponderent locuitori ai României, care au căzut pradă schemei de corupție. 

Astfel, în cadrul operațiunii denumită „Deep fake”, bănuiții din Republica Moldova ar fi abordat potențialele victime din România prin publicitate creată pe internet, cu pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune. Aceștia ar fi publicat pe internet reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și mari în baza unor investiții reduse în acțiuni/monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacționare on-line. 

Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupului criminal organizat, care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare. În formular, potențiala victimă urma să completeze numele, numărul de telefon și adresa de poștă electronică.

Peste 55 de persoane din România au rămas fără banii investiți

Ulterior, oamenii înșelați erau contactați de membrii grupului infracțional, care, prin folosirea de nume și calități false, îi induceau în eroare în cadrul unor conversații telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că „investind în acțiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obține câștiguri sigure, substanțiale și rapide”. Pentru efectuarea investițiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, li se solicita  persoanelor vătămate  fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de servicii comunale.

După transmiterea documentelor și transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului), victimele erau îndrumate să instaleze pe telefoane/calculatoare programe informatice ce permit controlul de la distanță al acelor dispozitive. În acest mod, făptuitorii obțineau acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea (aplicații de mobile/internet banking) și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.

Ulterior,  folosind codurile de acces obținute, membrii grupului infracțional accesau prin aplicațiile de mobile banking conturile bancare ale victimelor și transferau sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor. În același mod, procedau și cu conturile victimelor deschise pe platformele de monede virtuale cărora le modificau datele de acces/identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice. În situațiile în care persoanele vătămate își manifestau reticența de a continua  investițiile sau de a plăti „taxele” pentru profitul obținut, făptuitorii au recurs inclusiv la  amenințări.

„Escrocii” erau aleși pe sprânceană, fiind testați și la poligraf

Persoanele reținute au vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, angajate de companiile în cauză în baza selecției formate din mai multe etape, care includea și verificarea la poligraf (ca să excludă deconspirarea schemei de către autorități) și care foloseau pseudonime în comunicarea cu potențialele victime. 

Marea majoritate a bănuiților reținuți sunt tineri (inclusiv o tânără cu vârsta de 22 de ani) cu rol de operatori la centrele de apel, specialiști în domeniul informaticii, agenți de vânzări/investiții. Câteva persoane mai în vârstă au roluri de superiori de grupe, șefi de echipe, administratori.  Urmare a investigațiilor și descinderilor, o parte din bănuiți își recunosc vinovăția și cooperează cu autoritățile de drept.

120 de dosare penale, peste 150 de plângeri și un prejudiciu de peste 15 milioane de lei românești

În România, schema este investigată în cadrul a 120 de dosare penale, în baza a 150 de plângeri depuse de persoane înșelate, cu un prejudiciu de circa 15.000.000 RON. Investigațiile penale comune continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției și garanțiile procedurale prevăzute de lege.

Ampla operațiune a fost organizată de procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale, reprezentanții Inspectoratului Național de Investigații, de comun cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România, cu sprijinul Direcției Investigații Strategice a Poliției din Ucraina (care a desfășurat nouă percheziții la Kiev), sub egida agențiilor europene Eurojust, Europol și Selec și cu sprijinul angajaților „Fulger.” 

În cadrul operațiunii, oamenii legii din Moldova și România au desfășurat 60 de percheziții domiciliare, în oficii (inclusiv patru centre de apel) și automobile din Chișinău, Ialoveni și Ocnița. 

Drept urmare, au fost ridicate inclusiv peste 100 de calculatoare, blocuri de sistem, zeci de telefoane, cartele bancare, arme de foc păstrate neconform, 10 automobile folosite la comiterea escrocheriei investigate, precum și zeci de mii de lei și peste 35 de mii de dolari. La Kiev, autoritățile ucrainene au ridicat calculatoare și telefoane folosite la comiterea infracțiunii, precum și peste 58 de mii de dolari și 70 de mii de hrivne, care urmează să fie supuse cercetărilor penale.