EDITORIAL | Boroboața, ca remediu antistres. Un nou film de comedie – „Talibanii”

Cred că cel mai interesant fenomen produs în politică de actuala guvernare constă în faptul că a reușit să schimbe optica prin care publicul privește dezastrul din jur. Chiar dacă, deseori, au loc cazuri de gravitate extremă, reacțiile sunt mai degrabă în bătaie de joc, scandalurile sunt tratate cumva cu indulgență și chiar cu o anumită empatie. Pentru că protagoniștii sunt așa cum sunt…

Spre deosebire de epoca Plahotniuc, de exemplu, când la orice scandal, mai mare sau mai mic, era mobilizată toată capacitatea de expertiză și era desfăcut firul în patru, pentru a putea pune puterea la zid, astăzi acest efort pare oarecum inutil. Pentru că, într-adevăr, matrapazlâcurile, furtișagurile, improvizațiile și haosul instituționalizat se asociază mai degrabă cu termenul „boroboață” decât cu cuvinte grele și serioase.

Parcă am asista la o invazie a maimuțelor, care incendiază, strică, fură, provoacă pagube uriașe, dar, cu toate acestea, e aiurea, nu știu cum, să examinezi la modul serios faptele, conform tuturor rigorilor unor procese justițiare complexe, adică să demonstrezi, cu probe și toate cele, că maimuțele încalcă legea. Totul e într-atât de la vedere, încât tocmai îți vine greu să crezi că lucrurile se petrec conștient. Lucrurile arată atât de caraghios, încât te pufnește râsul, în timp ce te ții de cap.

E cum ai discuta la modul serios despre faptele reprobabile comise de Mister Bean sau Charlie Chaplin, în timp ce privești filmul? Cam așa arată astăzi politica noastră, văzută dintr-o parte – exact ca o parodie.

Imaginați-vă, dacă tot veni vorba, că cei din guvernul lui Plahotniuc i-ar fi invitat oficial și le-ar fi eliberat vize reprezentanților guvernului taliban din Afganistan și, ca urmare, aceștia ar fi aterizat cu bine la Chișinău și s-ar fi plimbat nestingheriți prin capitala noastră. Vă închipuiți cum ar fi fost tratat scandalul?! Ar fi fost discuții și dezbateri extrem de serioase despre securitate, diplomație etc. Ar fi fost isterie, panică, reacții ale partenerilor, îngrijorări… S-ar fi cerut demisii la cel mai înalt nivel, s-ar fi blocat procese…

În cazul PAS însă, toată lumea râde. S-a umplut netul de memuri și bancuri care mai de care. Și, sincer, parcă altfel nici nu poți aborda criza. Cum să te apuci acum să faci ditamai expertiza care să demonstreze calificat că reprezentanții guvernului taliban n-ar fi trebuit, în mod normal, să ajungă la Chișinău? La ce bun acest efort? Evident că-i așa! Oricât ai încerca să fii serios și să lași gluma la o parte, tot te pufnește râsul la un moment dat.

Și chestia cu talibanii e doar o picătură în oceanul de „boroboațe”  la care asistăm în ultimii șase ani. Nici n-ai timp să dezvolți ca lumea subiectele, că vine altul din urmă și se schimbă iarăși agenda. De aceea, n-are rost…

Dar știți ceva? Eu cred că așa-i mai bine! Dacă tot ne prăbușim și deja-i clar că ne ducem în cap, cel puțin să nu fie cu stres la intensitate maximă. Decât panică și isterie, mai bine haz de necaz. Oricum nu prea putem schimba nimic!