
Fumatul țigărilor electronice în rândul tinerilor ia proporții alarmante. Oficial însă ne merge bine. Autoritățile sanitare de la Chișinău spun că le pasă de acest fenomen, fac campanii, organizează mese rotunde, bagă spoturi pe la radio și televiziuni, implică donatorii externi, însă rezultatele, ca și legile aplicate strâmb, rămân doar pe hârtie.
În 2022 aproape fiecare al patrulea elev de 15 ani fuma țigări electronice, de aproape două ori mai mult decât în 2019, când această pondere era de 13%. Statistica pe ultimii doi ani, deși nu e publică încă, bănuim că este și ea în creștere. Așadar, vânzarea țigărilor electronice este interzisă online din aprilie 2022. Interzisă, însă doar în lege. Pentru că, de fapt, această „piață neagră” e mai liberă ca niciodată.
Site-urile de profil sunt doldora de anunțuri în care aceste dispozitive se vând nestingherit, ca leurda și urzica în piețe primăvara. Intri, achiți, fumezi. Poți să tragi din vape inclusiv în timp ce citești legea care îți interzice să cumperi online țigările electronice.
Iar când cauți să vezi cine trebuie să se ocupe de aplicarea legii, toți strâng din umeri. Bănuiesc că intenția autorităților de a combate acest fenomen este bună. Vreau să cred că sunt oameni în instituțiile statului cărora chiar le pasă. Pentru că au și ei copii acasă, sunt și ei îngrijorați de acest lucru. Dar oare nu pot fi făcute lucrurile până la urmă? Cred că pot, dar nu are cine să le ducă până la capăt. Deoarece, ca în multe alte cazuri, e mai mult fum decât acțiune.
Se întâmplă fix ca în cazurile când Guvernul anunță că majorează salariile unor categorii de bugetari, dar lasă pe seama primăriilor identificarea banilor pentru creșterea lefurilor. Noi decidem, voi faceți. Cum? Treaba voastră. A face legi e una, a te asigura că ele sunt aplicate și funcționează e cu totul altceva. E cerul și pâmântul. Ei bine, aici șchiopătăm. Și nu doar în acest domeniu. Exemple sunt cu duiumul.