EDITORIAL | Pliculețele de nicotină și prohibiția via OMS. Când vrei să faci mai bine, dar faci ca-ntotdeauna

Poți să te uiți veșnic la trei lucruri: cum curge apa, cum arde focul și cum luptă Ministerul Sănătății cu fumatul, ca să parafrazăm o glumă veche, devenită axiomă între timp. Atât de aprig „luptă”, încât dacă, până nu demult, lumea de la noi fuma țigări obișnuite, cu filtru sau fără, sau mahorcă, pe timp de criză, astăzi fumează tot ce vrei, nu doar tutun, ci și țigări electronice, și sintetice și tot felul de alte invenții, una mai sofisticată decât alta, nemaivorbind de „iarba tare” aducătoare de miraje.

Dar știrea nu-i despre asta, de data asta. E despre ineficiența acestor reforme improvizate, care nu doar că nu combat viciul și nu reduc consumul, ci îl diversifică, și încă mută comerțul legal în zona clandestină, stimulând contrabanda (iar noi vedem cu ochiul liber cum înflorește contrabanda de țigări, mai ales în ultima vreme). Mai mult, umflă piața neagră, unde crește ca pe drojdii comerțul ilicit cu tot felul de produse neconvenționale, care, pe lângă faptul că nu poate fi controlat, reprezintă o amenințare extrem de gravă, mai ales asupra tineretului. 

Dar haideți să vedem mai exact despre ce este vorba. În luna martie 2025, Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care vine cu noi restricții anti-fumat. Documentul conține prevederi referitoare la extinderea listei cu locurile în care este interzis fumatul, cerințe unice pentru etichetarea tuturor produselor de tutun și celor conexe, majorarea amenzilor. 

La prima vedere, este un proiect de lege bazat pe bune intenții, însă ne scapă un detaliu – în șirul de restricții propuse de Ministerul Sănătății se regăsește și interzicerea importului și comercializării pliculețelor cu nicotină – un subiect care a stârnit deja discuții aprinse și controverse. 

În primul rând, legislația europeană, dacă tot se face mereu trimitere la aceste standarde, nu interzice produsul respectiv. Acest tip de comerț este legal și în statele vecine, România și Ucraina, dar și în marea majoritatea statelor UE. În acest context, putem deduce ușor, iar experții confirmă, că această nouă interdicție nu va duce la altceva decât la creșterea comerțului ilicit. Anume din acest motiv, inclusiv unele voci din Parlament propun reglementarea și accizarea acestui produs, astfel încât autoritățile să dispună de pârghii legale pentru a controla piața, dar și pentru a descuraja comerțul ilicit. 

Nu pune nimeni la îndoială faptul că consumul de nicotină este nociv, cum insistă Ministerul Sănătății. Este adevărat, dar întrebarea-i alta: în ce măsură impunerea de restricții și interdicții rezolvă problema? Și avem exemple cu duiumul care ne confirmă că astfel de măsuri nu sunt eficiente, dimpotrivă, provoacă efect invers. 

Să ne amintim, de pildă, de legea prohibiției, în cazul producerii și consumului de alcool, din perioada sovietică. A devenit o chestie anecdotică, s-au scris cântece și chiar filme s-au făcut. Dar dincolo de ridicolul situației în sine, ceea ce s-a întâmplat atunci a fost o adevărată dramă. Niciodată nu s-a băut atât de mult și încă băuturi de-a dreptul otrăvitoare, în lipsa celor acceptate și verificate. Oamenii s-au apucat să bea apă de colonie, alcool metilic și tot felul de alte otrăvuri, care au făcut extrem de multe victime atunci. Până la urmă, s-a renunțat la aventură, dar costurile au fost mari, iar problema alcoolismului nu doar că nu a fost rezolvată, ci dimpotrivă s-a agravat. 

În cazul consumului de tutun e exact la fel. Nu interdicția rezolvă problema, ci controlul calității, reglementarea pieței și, desigur, educația. Sau educația în primul rând!

Să luăm Belgia, de exemplu, care, de asemenea, a interzis acest produs și, cu toate acestea, pliculețele cu nicotină pot fi cumpărate ușor, inclusiv în magazine. Un alt exemplu de „succes” este Franța, campioana Europei, în ceea ce privește comerțul ilicit cu produse de tutun, fiind cea mai mare piață neagră din UE. 

De altfel, și în Republica Moldova legislația anti-tutun este una dintre cele mai drastice din Europa. Este interzis fumatul în spații publice, afișarea produselor de tutun și cele conexe la vitrină, comerțul online cu țigări electronice și tutun încălzit. Efectul acestor restricții este însă unul opus, numărul fumătorilor este în creștere, iar cel mai alarmant fenomen, pe care îl recunoaște și Ministerul Sănătății, este creșterea utilizării țigărilor electronice de unică folosință în rândul adolescenților. 

Așadar, după cum vedem, nu tot ce zboară se mănâncă, tot așa cum nu tot ce i se năzare OMS-ului este bun pentru sănătate. 

Nu, nu vreau să încurajez fumatul, prin acest articol, ci doar să constat că buna intenție nu-i suficientă, atunci când vrei să schimbi lucrurile în bine. Dacă admitem, desigur, că este vorba despre bună intenție în acest caz, pentru că noi știm ce stă, de regulă, în spatele „reformelor” la noi.