Despre votul prin corespondență, pentru prima dată în spațiul public, a vorbit analistul român Cristian Hrițuc. Abia după asta a comentat subiectul și președintele Maia Sandu, care a confirmat existența acestui plan al guvernării. Ideea părea că a venit din senin, însă aflăm de la deputații PAS că proiectul este elaborat de un an de zile.
Despre asta a vorbit și vicepreședintele CEC Pavel Postică, care a spus că a participat la mai multe ședințe ale unui presupus grup de lucru care a elaborat proiectul. Adică guvernarea a elaborat în secret, timp de un an, proiectul votului prin corespondență și a tăcut? Asta ar trebui să înțelegem, nu-i așa? Și dacă nu vorbea Hrițuc despre asta? Aflam că moldovenii pot vota prin corespondență în ziua alegerilor?
Și de ce au tăcut toți acești membri ai grupului de lucru? De ce au lipsit dezbaterile publice, un element extrem de necesar în procesul de elaborare a unui proiect de lege atât de complex și important? Măcar să fi transmis un comunicat prăpădit că se discută despre așa ceva.
Miroase de la o poștă a abureală. Iar faptul că despre activitatea acestui grup de lucru nu a vorbit nimeni, timp de un an, demonstrează asta cu vârf și îndesat. Mai mult, calitatea acestui „proiect-pilot” arată clar că a fost scris pe genunchi, în mare pripă. Dovadă sunt multiplele lacune și inadvertențe care se regăsesc în document.
Dacă le-am da totuși crezare, nu putem decât constata, încă o dată, că transparența promisă de PAS a devenit atât de transparentă, încât cu greu mai poate fi observată.
Dacă privim însă obiectiv lucrurile, avem toate temeiurile să presupunem că și această „reformă” a actualei guvernări va avea soarta celorlalte – adică va fi terfelită până nu se va mai înțelege nimic din ea, iar gradul de credibilitate și eficacitate (pentru cetățeni) va fi, și în acest caz, de la zero spre minus.