
Europa începe să ia în calcul, tot mai deschis, un scenariu considerat până nu demult de neacceptat, potrivit căruia Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale pentru a pune capăt războiului cu Rusia, ajuns în al patrulea an. Deși niciun lider european nu afirmă public o astfel de perspectivă, ideea se regăsește tot mai frecvent în discuțiile diplomatice, inclusiv la reuniunea de miercuri de la Bruxelles, unde s-au întâlnit reprezentanți ai Franței, Germaniei, Italiei, Finlandei, Regatului Unit și emisarul Kievului pentru negocierile de pace, Rustem Umerov, scrie El Pais.
Potrivit surselor diplomatice citate de El País, mai mulți oficiali europeni au lăsat să se înțeleagă, fără a o formula direct, că fără sacrificii teritoriale substanțiale este imposibil de ajuns la un acord de pace. Deși președintele francez Emmanuel Macron declarase recent că „numai Ucraina poate decide asupra propriilor teritorii”, realitatea discuțiilor arată o schimbare de ton.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a vorbit deja public despre perspectiva unei „păci nedrepte”, avertizând că un eventual acord va include concesii teritoriale dureroase. La rândul său, Umerov a subliniat că acceptarea unei astfel de cedări este aproape imposibilă, nu doar emoțional și politic, ci și juridic, deoarece teritoriile ocupate sunt protejate de Constituția Ucrainei.
Țările baltice și Polonia se numără printre statele care resping ferm orice discuție despre cedarea de teritorii Rusiei. Pentru aceste state, un compromis territorial, fie și temporar, ar reprezenta un precedent periculos și o amenințare directă la adresa propriilor frontiere. Serviciile de informații din mai multe țări est-europene avertizează că Rusia ar putea încerca o nouă agresiune militară împotriva unui stat european în următorii cinci ani.
Potrivit unei transcrieri publicate de Der Spiegel, Emmanuel Macron ar fi avertizat într-o discuție privată cu lideri europeni că Statele Unite ar putea „trăda” Ucraina într-un eventual acord de pace, în special pe tema teritoriilor ocupate.
Palatul Élysée a încercat ulterior să nuanțeze relatarea, afirmând că termenul „trădare” nu apare în rezumatul oficial al discuției, însă a confirmat că Parisul consideră esențial ca Ucraina și UE să fie parte deplină în orice acord de pace.
Întâlnirea de la Bruxelles a avut loc după după negocierile de la Moscova purtate de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Ucraina se confruntă cu o presiune crescândă din partea Washingtonului, în timp ce sprijinul european rămâne indispensabil atât pentru rezistența militară, cât și pentru reconstrucție. Rustem Umerov a declarat după reuniune că dialogul a fost „productiv”, subliniind importanța definirii unui cadru solid de garanții de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă.
În capitalele europene prinde contur ideea că, indiferent de forma acordului, Europa va fi principalul responsabil pentru sprijinirea Ucrainei și pentru finanțarea reconstrucției. În același timp, un argument începe să se impună: Ucraina ar fi „deja câștigat războiul”, în sensul în care Rusia nu și-a atins obiectivul de a cuceri țara și de a instala un regim marionetă. Dar această formulare nu rezolvă dilema centrală: ce poate accepta Ucraina pentru a opri conflictul și cum va putea Zelenski să prezinte aceste concesii unei societăți care a pierdut zeci de mii de vieți în lupta împotriva agresiunii ruse, notează publicația.