Statele Unite urmează să reducă treptat programele de asistență pentru armatele țărilor europene aflate la frontiera cu Rusia, într-un efort de a-i determina pe aliații europeni să contribuie mai mult la propria lor apărare, au transmis oficiali americani, scrie Financial Times.
Programul vizat, cunoscut sub denumirea „secțiunea 333”, finanța instruirea și echiparea forțelor armate din țările est-europene de primă linie, precum Estonia, Letonia și Lituania. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul anului viitor, însă administrația Trump nu a solicitat alocări suplimentare pentru continuarea programului.
Un oficial de la Casa Albă a declarat că această decizie este parte a eforturilor președintelui Trump de „reevaluare și realiniere” a ajutorului extern, punând accentul pe responsabilitatea Europei de a-și finanța propria apărare.
Reducerea fondurilor afectează, de asemenea, Baltic Security Initiative, un program separat creat pentru a consolida forțele armate ale țărilor baltice, iar viitorul acestuia rămâne incert. Pierderea sprijinului american ar putea avea efecte semnificative asupra capacității acestor state de a se apăra, au avertizat analiști.
Decizia a stârnit îngrijorare în rândul diplomaților europeni, care încearcă să determine dacă fondurile interne pot acoperi golurile create și ce impact vor avea reducerile asupra securității regionale. Senatorul Jeanne Shaheen a criticat decizia, considerând-o „greșită și periculoasă”, în contextul eforturilor de a descuraja agresiunea rusă.
În paralel, administrația americană își reorientează resursele militare spre regiunea Indo-Pacific, pentru a crește descurajarea și a reduce riscurile unui conflict cu China, în timp ce menține o prezență militară limitată în Europa.
Președintele Donald Trump a declarat, miercuri, că trupele americane „vor rămâne în Polonia” și că ar putea fi trimise chiar și mai multe unități, în timp ce SUA iau în considerare reducerea prezenței militare în alte țări europene.
