Now Reading: FOTO | Încoronarea suveranilor întregitori. Acum 104 ani, Regele Ferdinand I și Regina Maria deveneau oficial monarhi ai tuturor românilor
- 01
FOTO | Încoronarea suveranilor întregitori. Acum 104 ani, Regele Ferdinand I și Regina Maria deveneau oficial monarhi ai tuturor românilor
FOTO | Încoronarea suveranilor întregitori. Acum 104 ani, Regele Ferdinand I și Regina Maria deveneau oficial monarhi ai tuturor românilor
Ziua de 15 octombrie are o semnificație aparte pentru români. În această zi, în îndepărtatul an 1922, la Alba Iulia, Capitala Unirii, avea loc Încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, un ultim act simbolic al unirii tuturor românilor, după cum o numesc istoricii.
Evenimentul se producea la patru ani după două evenimente istorice, finalizarea Primului Război Mondial și Marea Unire din 1918, când provinciile Basarabia, Bucovina, Transilvania și Banat s-au alipit României. Procesul fusese amânat, întrucât România trebuia să aștepte finalizarea Conferinței de Pace de la Paris, prin care țările învingătoare și cele învinse s-au aflat la aceeași masă, pentru a stabili condițiile păcii în urma Primului Război Mondial. Până la încoronare trebuia să treacă Tratatul de Pace de la Paris, care consfințea în mod internațional Unirea de la 1 decembrie.
Astfel, după încheierea Conferinței de Pace de la Paris, erau întrunite absolut toate condițiile pentru efectuarea unui act festiv, care să sublinieze România Mare, respectiv încoronarea, regelui Ferdinand ca rege al României Mari.
Drept loc pentru ultima etapă a oficializării unirii, Încoronarea, a fost aleasă, în mod simbolic, citadela unirii, Alba Iulia, care avea la acea vreme aproape 10 000 de locuitori. Aici a fost construită special pentru eveniment o catedrală, numită Catedrala Unirii.
Ziua cea mare a început în dimineața de 15 octombrie la gara din Alba Iulia, odată cu sosirea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria de la București, cu trenul regal. În gară, cei doi au fost întâmpinați de premierul Ionel Brătianu și au fost transportați la catedrală cu caleașca, unde se aflau deja mii de persoane.
Alegerea orașului Alba Iulia nu a fost deloc întâmplătoare: aici avusese loc în 1600 prima unire a țărilor române sub conducerea lui Mihai Viteazul și tot acolo se proclamase la 1 decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu Regatul României. Încoronarea consfințea practic finalizarea Marii Uniri și recunoașterea internațională a noilor granițe.
Coroana regelui Ferdinand era aceeași pe care o purtase regele Carol I, confecționată din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna, căreia i s-au adăugat trei pietre prețioase simbolizând Basarabia, Bucovina și Transilvania. Coroana reginei Maria a fost creată special din aur de 18 karate extras din minele de la Roșia Montană și decorată cu pietre prețioase, având un design inspirat de coroanele bizantine.
Regele nu a fost uns de un cler ortodox și nici nu a lăsat să fie încoronat de altcineva, ci a luat coroana de pe masă, s-a încoronat singur, după care a pus-o pe capul Reginei Maria, recunoscând rolul ei uriaș în diplomația de război. Amintim că Regele Ferdinand era romano-catolic, iar Regina Maria – anglicană.
Încă în 1866, Constituția prevăzuse că domnul, iar ulterior, din 1881, regele, trebuie să fie crescuți în religia ortodoxă. Ferdinand era născut catolic și nu și-a schimbat religia vreodată. El a devenit principe moștenitor la 18 mai 1881 prin Pactul de Familie, deoarece Carol nu avea succesiune masculină. Avusese o singură fetiță decedată în primăvara anului 1874. Carol, primul născut al lui Ferdinand și Maria, născut la 15 octombrie 1893 va fi botezat ortodox.
Mărețul eveniment al Încoronării Regale din 1922 a fost precedat însă de slujba de Te-Deum, rugăciune de mulțumire și laudă adusă lui Dumnezeu, în cadrul căreia au fost sfințite, însemnele regale: coroanele, precum și mantiile acestora. Slujba a fost oficiată în noua Catedrală ortodoxă, de către Mitropolitul Primat al României Mari, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Moldovei, Pimen Georgescu, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, Arhiepiscopul Basarabiei, Gurie Grosu și alți 13 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, care au asistat așezați în tronurile regale.
La finalul slujbei, Mitropolitul Primat Miron Cristea a binecuvântat pe suverani rostind o rugăciune specială, pe care a compus-o personal, și în care se invoca harul lui Dumnezeu asupra Regelui Ferdinand, pomenit în șirul marilor domnitori români, întemeietori ai Țărilor Române, dintre care nu lipsea regele Carol I, amintind despre vitejia și jertfa românilor.
Printre miile de participanți la ceremonie s-au numărat oameni simpli, politicieni importanți sau delegați ai familiilor regale din Europa. După încoronare, la Alba Iulia au avut loc două dineuri: unul la Sala Unirii, unde au încăput aproximativ 300-400 de persoane din cercul apropiat al cuplului regal, și unul la Teatrul „I. L. Caragiale” din oraș.
Istoricii notează că Regele și Regina, încoronați, au ajuns în capitală într-o dimineață ploioasă, tocmai în ziua în care prințul moștenitor, Carol, a împlinit 29 de ani. Ferdinand și Maria au urmat un traseu ce a cuprins în prima parte Piața Victoriei, Calea Victoriei și Arcul de Triumf.
