FT: UE este presată să accelereze extinderea, dar rămâne divizată. „Acum ori niciodată” pentru noii membri

După 13 ani în care nu a mai primit niciun nou stat membru, Uniunea Europeană se află în fața unei decizii strategice privind viitorul extinderii sale. În contextul războiului din Ucraina, al tensiunilor geopolitice și al revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, presiunea pentru admiterea unor noi membri este mai mare ca niciodată, însă Bruxelles-ul rămâne divizat în privința ritmului și condițiilor procesului, relatează Financial Times.

Țările candidate cer accelerarea negocierilor de aderare, în timp ce mai multe capitale europene se tem că Uniunea nu este pregătită să integreze noi membri fără reforme interne.

„Este acum ori niciodată”, avertizează Ilir Deda, analist la Institutul pentru Științe Umaniste din Viena.

Potrivit acestuia, un nou eșec al extinderii ar afecta grav credibilitatea Uniunii Europene atât în interior, cât și pe plan internațional.

Invazia rusă din Ucraina a schimbat fundamental modul în care Bruxelles-ul privește extinderea. Dacă în trecut aderarea era văzută în primul rând ca un proces economic și politic, acum aceasta este considerată și un instrument de securitate.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au descris recent extinderea drept „una dintre cele mai mari povești de succes ale Uniunii Europene” și „o alegere strategică”.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, afirmă că noul context internațional obligă UE să privească diferit procesul de aderare.

„Extinderea nu mai înseamnă doar ca țările candidate să ajungă din urmă Uniunea. Ea este tot mai mult o politică de securitate și o modalitate prin care europenii pot răspunde împreună noilor realități geopolitice”, a declarat aceasta.

În prezent, Muntenegru este considerată țara candidată cu cele mai mari șanse de a deveni următorul stat membru al UE.

Statul balcanic a finalizat deja peste jumătate dintre cele 33 de capitole de negociere necesare aderării, iar guvernele europene au început deja pregătirea legislației privind viitoarea sa integrare.

Premierul Muntenegrului, Milojko Spajic, susține că țara sa nu doar îndeplinește formal standardele europene, ci le transformă într-un model de dezvoltare.

Premierul Irlandei, Micheal Martin, consideră că Muntenegru ar putea încheia toate negocierile până la sfârșitul acestui an, ceea ce ar pune decizia finală în mâinile statelor membre.

După obținerea statutului de țări candidate, Ucraina și Republica Moldova au început oficial negocierile de aderare, iar Albania a început deja să închidă primele capitole de negociere.

În cazul Ucrainei însă, oficialii europeni recunosc că procesul este mult mai complicat. Dimensiunea țării, nivelul ridicat al corupției și necesitatea unor reforme profunde fac imposibilă o aderare rapidă, chiar dacă războiul a accelerat apropierea politică dintre Kiev și Bruxelles.

Un oficial european implicat în negocieri a declarat pentru Financial Times că solicitarea președintelui Volodimir Zelenski privind aderarea până la începutul anului 2027 a reprezentat „un strigăt de ajutor”, menit să transmită atât Uniunii Europene, cât și cetățenilor ucraineni că procesul obișnuit de aderare nu mai este suficient.

În paralel, Franța și Germania promovează ideea unei integrări treptate, prin care statele candidate ar beneficia progresiv de unele avantaje ale apartenenței la Uniune înainte de aderarea deplină, pe măsură ce îndeplinesc reformele convenite.

Comisia Europeană pregătește propriile propuneri privind reformarea procesului de extindere, inclusiv evaluarea impactului pe care admiterea unor noi membri l-ar avea asupra instituțiilor europene.

Totuși, ideea unei aderări în etape este privită cu rezerve de mai multe state candidate. Ucraina insistă că nu acceptă altceva decât aderarea deplină, în timp ce Serbia s-a declarat deschisă unei integrări graduale.

În Balcanii de Vest, procesul de aderare este marcat de ani de stagnare.

Serbia, cândva favorită pentru aderare, și-a încetinit parcursul din cauza problemelor legate de statul de drept și a refuzului de a se alinia sancțiunilor europene împotriva Rusiei.

Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Macedonia de Nord au făcut puține progrese în ultimii ani, iar liderii din regiune acuză Bruxelles-ul că nu și-a respectat întotdeauna promisiunile.

Potrivit Financial Times, ultimele luni ale anului 2026 ar putea reprezenta cel mai important moment pentru politica de extindere a Uniunii Europene din ultimii 20 de ani.

Dacă Muntenegru va finaliza negocierile, iar statele membre vor conveni asupra reformelor interne necesare pentru funcționarea unei Uniuni extinse, procesul de aderare ar putea intra într-o nouă etapă.

În schimb, dacă Bruxelles-ul va continua să amâne deciziile sau va rămâne blocat în dispute privind modul în care trebuie realizată extinderea, există riscul ca încrederea statelor candidate în proiectul european să se erodeze, oferind un avantaj strategic rivalilor geopolitici ai Uniunii.