
Trei funcționari din sistemul penitenciar au fost suspendați din funcție, iar alți 16 vor fi cercetați disciplinar. Dintre ei, zece sunt angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar șase din Penitenciarul nr. 17.
Sancțiunile sunt aplicate ca urmare a anchetei desfășurate de Ministerul Justiției după eliberarea a nouă deținuți condamnați pe viață, în urma modificărilor la Legea Amnistiei, votate de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Totodată, urmare a investigațiilor interne, alți cinci foști angajați din sistem, care nu mai activează deja, ar putea fi cercetați penal, în acest sens fiind sesizate organele de drept, transmite IPN.
Ministrul justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat într-o conferință de presă că în cadrul anchetei, pornite în luna aprilie, au fost analizate documentele procedurale, deciziile instanțelor și modul în care s-au aplicat beneficiile legale. Ca urmare, s-au constatat disfuncționalități în sistemul de justiție penală.
„Introducerea unor prevederi la legea de bază a permis comutarea prea facilă a pedepsei pentru deținuții pe viață și eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni extrem de grave, fără a se evalua în mod eficient riscurile”, a explicat Mihailov-Moraru.
Ea a precizat că Administrația Națională a Penitenciarelor nu a semnalat pericolele combinării acestor mecanisme, iar evaluările riscului de recidivă s-au făcut formal, fără a ține cont de gravitatea infracțiunilor sau de pericolul social.
Potrivit ministrului, urmare a anchetei desfășurate, au fost sesizate Procuratura Generală, Autoritatea Națională de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii, dar și organele disciplinare pentru avocați și experți judiciari.
Totodată, pentru a preveni repetarea unor astfel de cazuri, Ministerul Justiției va propune modificări legislative care să includă filtre mai riguroase și evaluări individualizate. Printre propuneri se numără ca membrii comisiilor speciale să fie numiți direct de ministrul justiției și ca proiectele de legi care privesc executarea pedepselor să fie analizate într-un cadru interinstituțional mai coordonat.
Eliberarea mai multor criminali periculoși, condamnați la detenție pe viață, a stârnit controverse imense în spațiul public, după un amendament la Legea cu privire la amnistie, votat de majoritatea PAS din Parlament. Amendamentul a permis, în unele cazuri, comutarea detenției pe viață la 30 de ani închisoare. Ulterior, printr-o altă procedură, deținuții au putut solicita de la instanța de judecată eliberarea condiționată înainte de termen sau înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o sancțiune mai blândă în condiții mai favorabile pentru acești condamnați
Liderul unei grupări criminale, implicat direct într-o serie de omoruri, Alexandru Sinigur, alias „Синий”, a fost unul dintre cei care au ieșit din închisoare, folosindu-se de aceste amendamente, însă a fost reținut la scurt timp într-un alt dosar, tot pentru omor. Un alt interlop eliberat din detenție pe viață, Iurie Radulov, alias „Babior”, ar fi părăsit Republica Moldova imediat după eliberarea din detenție.
În total, nouă persoane condamnate la detenție pe viață au beneficiat de prevederi care le-au permis eliberarea. Parlamentul a intervenit modificând legea amnistiei astfel încât condamnații pe viață să nu mai poată beneficia de mai multe mecanisme de reducere a pedepsei concomitent.
Cazurile au dus la demiterea din PAS a deputatului Olesea Stamate, una dintre autorii amendamentului, iar șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falcă, și-a prezentat demisia.