
Autoritățile iraniene au anunțat numele noului lider suprem al Republicii Islamice Iran. Funcția a fost preluată de Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, care a murit recent în urma atacurilor din timpul conflictului regional.
Decizia a fost luată de Consiliul Experților, organismul clerical responsabil de alegerea liderului suprem. Deși presa internațională relatase anterior că succesorul fusese deja selectat, identitatea acestuia a fost ținută temporar secretă, în contextul amenințărilor venite din partea Israelului la adresa oricărui viitor conducător al Iranului.
Ali Khamenei a fost al doilea lider suprem al Iranului și a condus țara timp de aproape 37 de ani, din 1989. Succesorul său, Mojtaba Khamenei, este un cleric în vârstă de 56 de ani, cunoscut pentru profilul său discret și pentru relațiile strânse cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).
Numirea sa a generat controverse deoarece Mojtaba nu a ocupat niciodată funcții guvernamentale și nu a fost ales în vreo poziție publică. Criticii susțin că transferul puterii către fiul fostului lider suprem ar crea o formă de succesiune aproape ereditară, contrară spiritului Revoluției islamice din 1979, care a înlăturat monarhia șahului.
Noul lider suprem va avea control asupra forțelor armate iraniene, va stabili direcțiile strategice ale politicii statului și va avea ultimul cuvânt în privința programului nuclear al Iranului. Potrivit experților, Teheranul deține deja cantități de uraniu îmbogățit la nivel apropiat de cel necesar pentru arme nucleare, iar unii analiști se tem că Mojtaba ar putea decide dezvoltarea unei bombe atomice.
Mojtaba Khamenei s-a născut în 1969, în orașul Mashhad, fiind al doilea dintre cei șase copii ai lui Ali Khamenei. A participat pentru scurt timp la războiul Iran–Irak și ulterior a urmat studii teologice, intrând relativ târziu în seminariile religioase. A obținut titlul de ayatollah în 2022.
Timp de aproximativ două decenii, el a lucrat în aparatul tatălui său, ocupându-se în special de coordonarea relațiilor dintre cler și Gărzile Revoluționare, unul dintre pilonii principali ai regimului iranian. Potrivit relatărilor din presă, sprijinul acestei structuri militare a jucat un rol decisiv în alegerea sa.
Mojtaba a fost asociat și cu represiunea protestelor din 2009 din Iran și a susținut politic fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad, în perioada căruia programul nuclear iranian s-a intensificat. În 2019, Departamentul Trezoreriei al SUA a impus sancțiuni împotriva sa, ca parte a măsurilor vizând biroul liderului suprem.
Numirea lui Mojtaba Khamenei are loc într-un moment de război și tensiuni regionale majore. Israelul a declarat deja că orice lider al regimului iranian ar putea deveni o țintă militară, iar președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur ideea unei succesiuni de tip dinastic.
Trump a calificat instalarea lui Mojtaba Khamenei drept „inacceptabilă” și a afirmat că Iranul ar trebui să fie condus de cineva care „să aducă armonie și pace”, avertizând că Washingtonul nu va accepta un lider impus fără acordul său după încheierea războiului.
Autoritățile iraniene au anunțat numele noului lider suprem al Republicii Islamice Iran. Funcția a fost preluată de Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, care a murit recent în urma atacurilor din timpul conflictului regional.
Decizia a fost luată de Consiliul Experților, organismul clerical responsabil de alegerea liderului suprem. Deși presa internațională relatase anterior că succesorul fusese deja selectat, identitatea acestuia a fost ținută temporar secretă, în contextul amenințărilor venite din partea Israelului la adresa oricărui viitor conducător al Iranului.
Ali Khamenei a fost al doilea lider suprem al Iranului și a condus țara timp de aproape 37 de ani, din 1989. Succesorul său, Mojtaba Khamenei, este un cleric în vârstă de 56 de ani, cunoscut pentru profilul său discret și pentru relațiile strânse cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).
Numirea sa a generat controverse deoarece Mojtaba nu a ocupat niciodată funcții guvernamentale și nu a fost ales în vreo poziție publică. Criticii susțin că transferul puterii către fiul fostului lider suprem ar crea o formă de succesiune aproape ereditară, contrară spiritului Revoluției islamice din 1979, care a înlăturat monarhia șahului.
Noul lider suprem va avea control asupra forțelor armate iraniene, va stabili direcțiile strategice ale politicii statului și va avea ultimul cuvânt în privința programului nuclear al Iranului. Potrivit experților, Teheranul deține deja cantități de uraniu îmbogățit la nivel apropiat de cel necesar pentru arme nucleare, iar unii analiști se tem că Mojtaba ar putea decide dezvoltarea unei bombe atomice.
Mojtaba Khamenei s-a născut în 1969, în orașul Mashhad, fiind al doilea dintre cei șase copii ai lui Ali Khamenei. A participat pentru scurt timp la războiul Iran–Irak și ulterior a urmat studii teologice, intrând relativ târziu în seminariile religioase. A obținut titlul de ayatollah în 2022.
Timp de aproximativ două decenii, el a lucrat în aparatul tatălui său, ocupându-se în special de coordonarea relațiilor dintre cler și Gărzile Revoluționare, unul dintre pilonii principali ai regimului iranian. Potrivit relatărilor din presă, sprijinul acestei structuri militare a jucat un rol decisiv în alegerea sa.
Mojtaba a fost asociat și cu represiunea protestelor din 2009 din Iran și a susținut politic fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad, în perioada căruia programul nuclear iranian s-a intensificat. În 2019, Departamentul Trezoreriei al SUA a impus sancțiuni împotriva sa, ca parte a măsurilor vizând biroul liderului suprem.
Numirea lui Mojtaba Khamenei are loc într-un moment de război și tensiuni regionale majore. Israelul a declarat deja că orice lider al regimului iranian ar putea deveni o țintă militară, iar președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur ideea unei succesiuni de tip dinastic.
Trump a calificat instalarea lui Mojtaba Khamenei drept „inacceptabilă” și a afirmat că Iranul ar trebui să fie condus de cineva care „să aducă armonie și pace”, avertizând că Washingtonul nu va accepta un lider impus fără acordul său după încheierea războiului.