NYT: Ucraina, înainte de posibile negocieri de pace, prioritizează garanțiile de securitate, nu recuperarea teritoriilor

În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, oficialii ucraineni au subliniat în repetate rânduri că nu vor ceda teritorii ocupate de Rusia în cadrul unei eventuale înțelegeri de pace. Cu toate acestea, pe măsură ce președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, pledează pentru accelerarea negocierilor, Kievul pune accent mai mult pe obținerea garanțiilor de securitate decât pe stabilirea exactă a liniei de încetare a focului, scrie The New York Times.

În estul Ucrainei, trupele ucrainene pierd treptat teren, iar doi oficiali de rang înalt au declarat că poziția Ucrainei în eventualele negocieri nu se va axa pe granițele teritoriale, care, cel mai probabil, se vor schimba în timpul conflictului armat, ci pe garanțiile care i se vor oferi pentru respectarea regimului de încetare a focului.

„Problema teritorială este extrem de importantă, dar rămâne încă o problemă secundară. Prima problemă este reprezentată de garanțiile de securitate”, a declarat unul dintre surse pentru NYT.

Potrivit președintelui Comitetului pentru Apărare și Informații al Radei Supreme a Ucrainei, Roman Kostenko, negocierile „trebuie să se bazeze pe garanții”.

„Pentru Ucraina, nu există nimic mai important”, a spus el. Kostenko a adăugat că, în ciuda acestui fapt, Kievul nu va renunța oficial la revendicările sale asupra oricărui teritoriu aflat sub ocupație rusă.

Ucraina își definește frontierele pe baza declarației sale de independență din 1991. Rusia controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, dar Kievul nu va renunța oficial la nicio pretenție asupra teritoriilor aflate sub ocupație rusă, a subliniat Kostenko.

Această abordare pare să fie strategia Ucrainei în vederea oricărui acord posibil, în care Rusia ar putea păstra controlul asupra unor teritorii ucrainene.

„Toată lumea înțelege că, indiferent de calea pe care o vom urma, din punct de vedere legal nimeni nu va recunoaște teritoriile ocupate ca aparținând altor țări”, a declarat președintele Volodimir Zelenski, luna trecut, discutând despre un eventual armistițiu.

Această schimbare în priorități subliniază faptul că pentru Ucraina, stabilitatea pe termen lung și evitarea unei noi agresiuni rusești sunt esențiale în cadrul oricăror viitoare negocieri.

De asemenea, pentru Kiev este important ca linia de îngheț a conflictului să nu împiedice redresarea economică a țării – de exemplu, să lase regiunile industriale în siguranță pentru investiții. Un alt factor esențial, menționat de unul dintre interlocutorii NYT, este lățimea zonei tampon dintre cele două armate.

NYT remarcă faptul că anterior, oficialii ucraineni declaraseră timp îndelungat că nu vor ceda niciun teritoriu ocupat de Rusia în cadrul unui acord de pace. Însă, după alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA, care promovează un calendar accelerat pentru negocieri, Kievul a început să acorde garanțiilor de securitate cel puțin aceeași importanță ca și liniei de încetare a focului, concluzionează publicația.

La începutul lunii octombrie, Financial Times a scris că diplomații occidentali și tot mai mulți oficiali din Ucraina ajung la concluzia că un compromis ar putea fi schema „teritorii în schimbul aderării la NATO”.

Totuși, garanțiile de securitate, subliniază NYT, devin cea mai complicată problemă într-un eventual acord de pace. Publicația reamintește că, în cadrul negocierilor din 2022, unul dintre principalele puncte de divergență a fost cel care presupunea angajamentul altor țări de a apăra Ucraina în cazul unui nou atac.

A doua zi după victoria lui Donald Trump la alegeri, The Wall Street Journal a raportat că echipa sa a pregătit propuneri pentru încheierea războiului, printre care se număra renunțarea Ucrainei la planurile de aderare la NATO pentru cel puțin 20 de ani și înghețarea liniei frontului prin crearea unei zone demilitarizate (însă nu este clar cine o va controla).