Pactul Ribbentrop-Molotov, marele calvar al Basarabiei. Se împlinesc 85 de ani de la înțelegerea mișelească dintre Stalin și Hitler

Acum 85 de ani, la Moscova, se semna cunoscutul Tratat de neagresiune dintre URSS și Germania Nazistă, care a avut consecințe devastatoare pentru Basarabia. Pactul a fost semnat în capitala URSS de șeful guvernului și ministrul de externe al URSS, Veaceslav Molotov, și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Iosif Stalin.

Pactul a împărțit Europa în sfere de influență sovietică și nazistă, care a declanșat Al Doilea Război Mondial. Documentul cuprindea trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice, Lituania, Letonia, Estonia, o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia, care urma să reintre în zona de influență a rușilor.

Acest pact de neagresiune avea în anexă un protocol adiţional secret iar articolul 3 prevedea, în cazul teritoriului dintre Prut și Nistru, acordul tacit al Germaniei ca URSS să reanexeze Basarabia.

Scopul acestui pact s-a văzut la început de septembrie 1939, când pe flancul estic al Germaniei și pe cel vestic al URSS a avut loc o invadarea coordonată a Poloniei, ce a provocat începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

După acest tratat, a reînceput marele calvar al Basarabiei în urma unei înţelegeri mişeleşti. Un pact, considerat de către istorici odios şi imoral. România a avut de suportat pierderi imense teritoriale ca urmare a acestui pact de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. 

După invadarea Poloniei, în noiembrie 1939, Stalin a atacat Finlanda, iar în iunie 1940, sovieticii au anexat Țările Baltice. Spre sfârșitul lunii iunie, Moscova, printr-un ultimatum, a cerut autorităților române să se retragă imediat din Basarabia și Bucovina de Nord.

Aflată sub presiunea notelor ultimative și în contextul izolării internaționale a țării, România a fost nevoită să cedeze aceste teritorii pentru a evita războiul și vărsările de sânge. Un an mai târziu, la 22 iunie 1941, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial, de partea Germaniei, atacând URSS, pentru a-și recupera teritoriile.

Pentru a comemora victimele celor două mari regimuri totalitare din Europa, Parlamentul European a adoptat în 2008 „Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului”.