Parlamentul European a făcut un pas important spre înăsprirea politicii migraționale, adoptând măsuri care simplifică procedurile de expulzare a migranților ale căror cereri de azil au fost respinse. Noile reguli permit statelor membre ale UE să returneze migranți adulți în țări terțe considerate sigure, chiar și în absența unei legături directe între persoana vizată și statul de destinație, cu condiția existenței unui acord bilateral sau a unui acord la nivelul Uniunii Europene cu statul respectiv, scrie BILD.
În acest cadru, țările terțe vor putea funcționa ca centre de returnare sau de tranzit. Modelul pentru așa-numitele „centre de returnare” este cel aplicat de Italia, prin acordul încheiat cu Albania.
Totodată, eurodeputații au aprobat o listă actualizată a „țărilor de origine sigure” – state către care pot fi returnați solicitanții de azil ale căror cereri sunt respinse. Pe lângă toate țările candidate la aderarea la UE, lista include Kosovo, Bangladesh, Columbia, Egipt, India, precum și Maroc și Tunisia.
Statele candidate la aderarea la UE vor fi considerate, în principiu, țări de origine sigure, cu excepții posibile în cazuri precum violență generalizată generată de conflicte armate, încălcări grave ale drepturilor fundamentale sau situații în care rata de aprobare a cererilor de azil dintr-un anumit stat depășește 20%.
Comisia Europeană va monitoriza evoluțiile din statele incluse pe listă și din țările candidate și va putea propune suspendarea temporară sau excluderea definitivă a unei țări, în funcție de schimbarea circumstanțelor. În paralel, statele membre își păstrează dreptul de a desemna și alte țări ca fiind sigure la nivel național.
Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat pentru publicația BILD că noile măsuri vor accelera semnificativ procesarea cererilor de azil.
„Acest lucru va permite scurtarea considerabilă a procedurilor. În special, statele membre vor putea examina în regim accelerat cererile cetățenilor din țări cu șanse reduse de a obține protecție internațională”, a afirmat Brunner.
La rândul său, eurodeputatul și expertul în politici de migrație Lena Dupont a susținut că direcția aleasă este una corectă.
„Respingerea rapidă a cererilor vădit nefondate degrevează statele membre și îi scutește pe solicitanți de ani întregi de incertitudine juridică”, a spus Dupont.
Susținătorii reformei afirmă că măsurile vor reduce presiunea asupra sistemelor de azil din UE și vor descuraja migrația ilegală, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor pentru drepturile omului și asupra posibilelor consecințe în relațiile UE cu țările terțe incluse pe lista statelor considerate sigure.
Următorul pas este aprobarea formală a textelor de către Consiliul Uniunii Europene. După publicarea în Jurnalul Oficial al UE, regulamentele vor intra în vigoare, unele prevederi putând fi aplicate chiar înainte de iunie 2026.
