
Curtea de Conturi a emis o opinie contrară asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Culturii pentru anul 2025, după ce auditorii au descoperit nereguli majore în gestionarea și evidența patrimoniului cultural al statului. Potrivit raportului, citat de Bani.md, ministerul a administrat active de 3,1 miliarde de lei, însă o parte importantă a bunurilor culturale și a investițiilor nu este reflectată corect în contabilitate.
Potrivit raportului de audit, în contabilitatea ministerului figurează investiții și participații de 645,2 milioane de lei, în timp ce valoarea bunurilor administrate de instituțiile din subordine ar ajunge la 1,225 miliarde de lei. Auditorii susțin că o diferență de aproape 580 de milioane de lei nu ar fi fost reflectată în evidența contabilă a ministerului.
Raportul mai arată că două clădiri-monument și două bunuri culturale, estimate la aproape 20 de milioane de lei, ar fi fost încadrate eronat în contabilitate. De asemenea, peste 903 mii de bunuri culturale mobile nu ar fi fost evaluate, iar din aproximativ 914,4 mii de obiecte inventariate doar 10,9 mii ar fi fost evaluate și incluse în evidență.
Potrivit Curții de Conturi, Ministerul Culturii nu ar fi evaluat și contabilizat timp de mai mulți ani 130 de clădiri cu o suprafață totală de aproape 26,7 mii de metri pătrați. În domeniul cinematografiei, auditorii au constatat că în contabilitate sunt înregistrate doar 53 de filme, evaluate la 9 milioane de lei, deși patrimoniul cinematografic național include peste 5.000 de producții realizate din fonduri publice până în 2011.
Auditorii au estimat prejudicii de 25,5 milioane de lei aduse unor monumente istorice care nu ar fi fost incluse în evidența contabilă. Cel mai mare prejudiciu, de 21,4 milioane de lei, vizează „Conacul urban Rîșcanu-Derojinski”, unde, potrivit raportului, construcția originală ar fi fost demolată și înlocuită cu o replică neconformă.
Curtea de Conturi a mai constatat că unele instituții din subordinea ministerului ar fi acordat sporuri și premii peste limitele prevăzute de lege, generând cheltuieli neconforme de aproximativ 700 de mii de lei. Alte trei instituții ar fi aplicat eronat treptele de salarizare, majorând nejustificat fondul de retribuire cu încă aproximativ 700 de mii de lei.
Raportul mai menționează că ministerul ar fi încadrat eronat subvenții de 7,2 milioane de lei acordate unor companii private și semnalează nereguli în gestionarea unor proiecte culturale și media finanțate din bani publici.
În concluzie, Curtea de Conturi apreciază că sistemul de control intern al Ministerului Culturii este doar parțial funcțional și nu asigură o gestionare corespunzătoare a patrimoniului public.