Așadar, alianța între PAS și PSRM e practic bătută în cuie și e beton, vorba unui clasic. Și, din câte se vede, e cu bătaie lungă, adică va cuprinde și prezidențialele, și parlamentarele de anul viitor. Prin urmare, încetați să mai faceți calcule și ecuații. Viitoarea guvernare va fi socialisto-pasistă, adică ruso-europeană. Asta dacă PAS va mai intra în Parlament, desigur.
Acum, sarcina socialiștilor este să găsească un „candidat unic”, fără șanse în fața Maiei Sandu, iar dacă nu-l găsesc (pentru că, într-adevăr, candidați fără șanse în fața Maiei Sandu sunt greu de găsit), atunci se va sacrifica Dodon în persoană. Doar că, de această dată, mesajul lui către alegători va fi: „Nu dați coțofana din mână pe hulubul de pe gard!”.
Pe vremuri, presa „independentă” numea astfel de coaliții „monstruoase”. Astăzi, le consideră „proeuropene”. Nebănuite sunt totuși căile integrării europene.
Europa, amuș vin!
