Europenii sunt împărțiți în ceea ce privește beneficiile aduse de extinderea UE și au sentimente amestecate în legătură cu posibila aderare a unor țări precum Republica Moldova, Ucraina, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Georgia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia, potrivit unui nou sondaj realizat în șase state membre și publicat marți de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Este cel puțin cazul populațiilor din șase țări europene – Danemarca, Polonia, Germania, Austria, Franța, România – care au făcut obiectul unui sondaj realizat pentru un studiu realizat de ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), un think tank pro-european al cărui sediu central are sediul la Berlin.
ECFR a identificat o divizare clară între „vechile” și „noile” state membre UE pe principiul mai larg al extinderii. Respondenții din Austria (53%), Germania (50%) și Franța (44%) au fost cei mai predispuși să considere că UE nu ar trebui să admită noi membri.
În schimb, în România o majoritate (51%), iar în Polonia o pluralitate (48%), consideră că UE ar trebui să caute să se extindă. Danemarca a fost oarecum singulară printre „vechile” state membre. Doar 37% s-au opus oricărei extinderi imediate.
În România, susținerea pentru aderarea Republicii Moldova și a Muntenegrului este mai puternică decât pentru aderarea Ucrainei, 55% și 39% dintre cetățeni fiind de acord cu aderarea acestor două țări la UE, comparativ cu 32% care susțin aderarea Ucrainei la UE.
Sondajul a constatat că sprijinul pentru intrarea Ucrainei este cel mai mare în Danemarca (50%) și Polonia (47%), cu opiniile aproximativ împărțite în România (32% pentru, 29% împotriva), Germania (37% pentru, 39% împotriva) și Franța (29% pentru, 35% împotriva). Austria s-a opus în proporție de 52%.
Sondajul a fost publicat cu câteva zile înainte de summitul UE, unde se va lua o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Principala piedică este Ungaria, care și-a anunțat decizia de a bloca decizia privind Kievul.
