
Președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin vor discuta marți, 18 martie, despre cine ce obține în procesul de încheiere a războiului din Ucraina. Trump a descris viitoarea conversație telefonică drept un moment definitoriu, asemănător celui în care marile puteri stabilesc granițele în Europa, scrie The New York Times.
Vorbind cu jurnaliștii duminică seara, la bordul Air Force One, în timp ce se întorcea din Florida, Trump nu a făcut referire directă la întâlnirea istorică din 1945, când Churchill, Stalin și un Franklin D. Roosevelt au împărțit continentul între Vestul aliniat americanilor și Estul dominat de sovietici. Totuși, el a subliniat că discuția cu Putin se va concentra pe teritoriile și activele pe care Rusia le va păstra în urma unui eventual armistițiu cu Ucraina.
Negocierile ridică întrebări despre amploarea „recompensei” pe care Rusia ar putea-o primi pentru cei 11 ani de agresiune împotriva Ucrainei, de la anexarea Crimeei în 2014 până la războiul pe scară largă declanșat de Putin acum trei ani, notează publicația americană.
Consilierii Casei Albe au indicat că Rusia va păstra cu siguranță Crimeea – ironic, locul conferinței de la Ialta – și au sugerat că Moscova ar putea obține controlul asupra majorității teritoriilor ocupate, reprezentând circa 20% din Ucraina.
Deși administrația americană susține că i-a informat pe liderii ucraineni și europeni despre aceste discuții, apelul va include doar pe Trump și Putin, asistati probabil de consilieri. Rămâne neclar dacă Ucraina sau marile puteri europene vor accepta eventualele înțelegeri stabilite de cei doi lideri.
Trump a fost rezervat în privința detaliilor, dar a menționat: „Ne descurcăm bine cu Rusia. Cred că avem o șansă foarte bună să ajungem la un armistițiu.” El a adăugat că discuțiile vor viza „teritorii” și „centrale electrice”, făcând probabil referire la centrala nucleară Zaporojie, cel mai mare sit nuclear din Europa.
Consilierii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și-au exprimat temeri că Trump ar putea ceda și alte teritorii dorite de Putin, precum portul strategic Odesa. Michael Waltz, consilierul pentru securitate națională al lui Trump, a adoptat o abordare pragmatică într-un interviu la NBC, întrebând retoric: „Vom alunga fiecare rus de pe fiecare centimetru de pământ ucrainean, inclusiv Crimeea?”
El a subliniat că prioritatea este oprirea vărsării de sânge după trei ani de război brutal, avertizând că alternativa – susținerea Ucrainei „atât cât este nevoie”, conform strategiei lui Biden – ar duce la „un război nesfârșit” și riscul escaladării într-un „al Treilea Război Mondial”.
Toate semnele arată că Trump este dispus să facă concesii lui Putin, notează NYT. Departamentul de Justiție al SUA a anunțat retragerea dintr-un grup internațional care investighează crimele de război din Ucraina, inclusiv pe cele atribuite lui Putin, și reduce activitatea echipei dedicate acestui scop, creată în 2022 sub administrația Biden. Aceste decizii par să faciliteze un acord cu Rusia, marcând o abandonare a eforturilor anunțate de Kamala Harris în 2023, când SUA au acuzat Rusia de „crime împotriva umanității”.
Monica Duffy Toft, profesor de politică internațională la Universitatea Tufts, a comparat situația actuală cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, notând în revista americană „Foreign Affairs” că „marile puteri negociază o nouă ordine globală între ele”.
„Atât Putin, cât și Trump urmăresc expansiunea teritorială – este suficient să ne uităm la interesul lor pentru Groenlanda, Panama și Canada. Ei consideră că acesta este mijlocul prin care își pot face din nou țările mărețe”, a declarat Monica Duffy Toft.
Ea a avertizat că rezultatul negocierilor, mai ales în cazul în care Putin va fi „recompensat”, ar putea influența deciziile Chinei cu privire la Taiwan.
Între timp, administrația Trump ia în calcul recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, posibil cerând și ONU să facă la fel, notează publicația americană „Semafor”, citând două persoane familiarizate cu situați
Putin a reiterat că apartenența Crimeei la Rusia, stabilită prin referendumul din 2014, este o chestiune închisă, condiționând pacea de recunoașterea internațională a acesteia. În contrast, Zelenski insistă că Ucraina nu va accepta pierderea teritoriilor ocupate din 2014, deși admite că recuperarea Crimeei ar putea avea loc doar pe cale diplomatică.
Casa Albă a refuzat să comenteze. Într-o declarație oferită Semafor după publicarea acestui articol, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, Brian Hughes, a spus că administrația „nu a făcut astfel de angajamente și nu vom negocia acest acord prin intermediul presei”.
„Acum două săptămâni, Ucraina și Rusia erau la mare distanță în privința unui acord de încetare a focului, iar acum suntem mai aproape de o înțelegere datorită conducerii președintelui Trump. Obiectivul rămâne același: oprirea uciderilor și găsirea unei rezoluții pașnice a acestui conflict”, a adăugat Hughes.