Administrația președintelui american Donald Trump intenționează să creeze un stoc strategic de minerale critice, după modelul rezervelor de petrol, pentru a diminua dependența Statelor Unite de China și pentru a proteja industriile-cheie de fluctuațiile pieței.
Potrivit unor surse citate de Bloomberg, proiectul ar urma să beneficieze de finanțare în valoare totală de aproape 12 miliarde de dolari. Din această sumă, aproximativ 1,67 miliarde de dolari ar urma să provină din capital privat, iar 10 miliarde de dolari vor fi acordate sub formă de credit pe 15 ani de către Banca de Import-Export a Statelor Unite (ExIm Bank).
Inițiativa urmărește să sprijine producătorii din domenii precum industria auto, electronică, semiconductorii, aviația și bateriile, în cazul unor penurii de metale rare sau al unor creșteri bruște de prețuri, relatează The Moscow Times.
Statele Unite încearcă astfel să reducă dependența de China, care controlează aproximativ 90% din procesarea globală a pământurilor rare și a folosit această poziție dominantă în conflictul comercial cu Washingtonul.
La proiect sunt pregătite să participe peste zece companii majore, printre care General Motors, Stellantis, Boeing, Corning, GE Vernova și Google.
De asemenea, trei mari traderi de materii prime – Hartree Partners, Traxys North America și Mercuria Energy Group – vor fi implicați în achiziția metalelor necesare.
SUA dețin deja rezerve de minerale strategice pentru industria de apărare, însă acest nou stoc ar fi creat pentru prima dată și pentru nevoile civile. Autoritățile americane consideră că un astfel de mecanism va contribui la stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și la protejarea producției interne.
China a folosit în repetate rânduri poziția sa dominantă pe piața metalelor rare în cadrul disputei comerciale cu SUA. În aprilie 2025, după ce Trump a majorat tarifele vamale până la 145%, Beijingul a restricționat exporturile mai multor elemente rare și ale magneților aferenți, afectând grav producția auto din SUA.
Ulterior, Washingtonul și Beijingul au reluat negocierile, iar Trump a redus parțial tarifele. În toamna aceluiași an, China a introdus un regim global de licențiere pentru exporturile de metale rare și tehnologii conexe, ceea ce a dus la noi tensiuni.
Înainte de aplicarea unor noi taxe de 100%, Trump a preferat să ajungă la un acord temporar cu președintele chinez Xi Jinping, stabilind un armistițiu comercial pe un an.
Pe lângă acest proiect intern, administrația americană încheie acorduri cu state implicate în extracția și procesarea pământurilor rare, printre care Australia, Malaezia și Japonia.
