Now Reading: Victimele represiunilor politice, lăsate fără căi de atac. Curtea Constituțională cere Parlamentului să repare o lacună legislativă
- 01
Victimele represiunilor politice, lăsate fără căi de atac. Curtea Constituțională cere Parlamentului să repare o lacună legislativă
Victimele represiunilor politice, lăsate fără căi de atac. Curtea Constituțională cere Parlamentului să repare o lacună legislativă
O omisiune legislativă din 2023 care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură clară prin care să poată cere anularea unor condamnări din perioada regimului totalitar comunist a fost declarată contrară Legii Supreme de Curtea Constituțională. Decizia a fost pronunțată după ce „recursul în anulare”, calea de atac pentru anularea unei sentințe definitive, a fost eliminat din Codul de procedură penală în 2023, fără ca Parlamentul să instituie o procedură alternativă pentru cazurile prevăzute de Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.
Sesizarea a fost depusă de Procuratura Generală în cadrul unui dosar examinat de Judecătoria Edineț, într-o cauză privind constatarea represiunii politice. În dosar este vizată o persoană care fusese condamnată pentru eschivare de la încorporarea în serviciul militar în termen.
Problema constatată de Curtea Constituțională a apărut în urma modificări făcute printr-o lege din iulie 2023, prin care Parlamentul a abrogat integral, din Codul de procedură penală, prevederile privind recursul în anulare.
Astfel, după această eliminare, în legislație a rămas un mecanism de reabilitare pentru victimele represiunilor politice, dar a dispărut procedura prin care acesta putea fi aplicat. Parlamentul nu a prevăzut o altă cale prin care condamnările să poată fi anulate.
Curtea Constituțională a calificat această situație drept o omisiune legislativă și a constatat că ea afectează dreptul de acces la justiție, garantat de articolul 20 din Constituție. Curtea a subliniat că Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a fost adoptată pentru a înlătura consecințele represiunilor comise de regimul totalitar, inclusiv prin repunerea victimelor în drepturi și anularea efectelor condamnărilor care au reprezentat forme de persecuție politică.
Potrivit Curții, remediul prevăzut de această lege permitea nu doar recunoașterea responsabilității statului pentru abuzurile trecutului, ci și obținerea, în mod retroactiv, a anulării unei condamnări care nu fusese rezultatul unei constatări legale a vinovăției pentru o infracțiune, ci al persecuției politice.
„Având în vedere că (…) instituția recursului în anulare reglementată la articolele 452-457 din Codul de procedură penală a fost abrogată în integralitate, iar dispozițiile Legii nr. 1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice referitoare la recursul în anulare au rămas intacte, Curtea a constatat existența unei omisiuni legislative. (…) Deși recursul în anulare a fost exclus din căile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală, Curtea a observat că Parlamentul nu a modificat articolele din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice care fac trimitere la această cale de atac și nici nu a adoptat o altă procedură de examinare a cauzelor de reabilitare a victimelor represiunilor politice, care ar permite anularea sentințelor pronunțate împotriva acestora în perioada 7 noiembrie 1917 – 23 iunie 1990”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.
Prin urmare, Curtea Constituțională nu a declarat neconstituțională, în sine, abrogarea recursului în anulare, ci omisiunea legislativă rezultată din faptul că, după eliminarea acestei căi de atac, Parlamentul nu a reglementat o procedură alternativă pentru victimele represiunilor politice.
Până când Parlamentul va modifica legislația, Curtea a stabilit un mecanism provizoriu. Curtea Supremă de Justiție va examina, potrivit procedurii de revizuire, cererile sau recursurile Procuraturii Generale privind anularea hotărârilor pronunțate de organele judiciare în privința persoanelor prevăzute de Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Aceeași procedură va fi aplicată și în cazul deciziilor Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi contestată și intră în vigoare la data adoptării.
