Niciunul dintre politicienii europeni, care vorbesc astăzi despre extinderea rapidă a Uniunii Europene, până în 2030, nu vor mai fi atunci la putere, de aceea, își permit să facă acest lucru. Opinia aparține expertului politic de la București, Dan Dungaciu, care a declarat, în cadrul unui interviu, că ceea ce spune Ursula von der Leyen, despre aderarea a încă 10 state (R, Moldova inclusiv) este „un pic cam mult, utopic și prea politic”.
Potrivit lui Dan Dungaciu, configurația politică politică în interiorul Uniunii Europene se schimbă rapid, odată cu creșterea ponderii partidelor anti-sistem, prin urmare, acest lucru va influența decisiv viitoarele politici.
„Foarte mulți oameni votează aceste partide probabil ținându-se de nas, îi votează neplăcându-le tot discursul lor, neasumându-și toate politicile pe care le livrează acești politicieni, care nu sunt din mainstream. Dar ajung la o exasperare, nu mai au încotro și singura lor posibilitate de a pune presiune pe mainstream este votul pentru aceste partide. Dacă noi o să ignorăm ostentativ rădăcinile unui asemenea tip de comportament în spațiul european vom rata orice discuție serioasă, pentru că ne vom duce la efecte, nu la cauze”, a menționat expertul român.
În opinia lui, schimbări majore pot avea loc chiar după viitoarele alegeri europarlamentare din 2024, iar responsabili pentru ele sunt nu politicienii care lansează mesaje populiste, ci chiar cei care conduc astăzi Uniunea Europeană.
„Soluția nu e să acuzi lideri care exprimă asemenea idei, ci eventual să schimbi politici. Dacă, nu, atunci trebuie să-ți asumi că UE va arăta în așa fel, că Parlamentul European va arăta așa cum va arăta (estimările spun că o treime din voturi se va duce către aceste tipuri de partide). Dacă aceste partide vor primi scoruri mari, sigur că conștiința lor de sine și forța lor politică va fi din ce în ce mai semnificativă”, a adăugat Dan Dungaciu.
Mai mult, el susține că partidele anti-sistem înregistrează rezultate mai bune la europarlamentare decât în alegerile naționale, iar după viitorul scrutin european „s-ar putea să avem un scor care va pune presiune și va transmite un mesaj politic către Bruxelles, care nu va fi cel pe care și-l doresc”.
„Așa arată Europa în acest moment, o Europă care astăzi, din păcate, are foarte puține proiecte pozitive, nu ne poate spune ce va face cu adevărat și modul în care ea va conta, ca actor strategic la nivel global sau economic, dar deocamdată livrează, de la nivel oficial, mai degrabă discursuri negative – „asta nu trebuie făcut”, „asta este rău”, „asta este greșit”, „așa nu trebuie să facem”. Dar nu poți să faci politică doar prin negativitate, trebuie să fii capabil, la un moment dat, să livrezi și un proiect pozitiv”, a menționat analistul.
În aceste condiții, el consideră utopice promisiunile actualilor lideri europeni, care vorbesc că, până în 2030, la Uniunea Europeană vor adera încă zece state.
„Singurul mesaj pozitiv este mesajul doamnei von der Leyen care a spus că, în 2030, soluțiile Uniunii Europene la crizele actuale, că-i vorba de Ucraina, că-i vorba de alte crize, este extinderea și vom avea, în 2030, un pachet de vreo 10 state, care vor primi ceva, fie integrare europeană, fie statut de state asociate. E deocamdată singurul proiect pozitiv pe care l-am auzit, însă e prea frumos să fie adevărat. Atuncă când vorbești de așa de multe state, pe care vrei să le integrezi până în 2030, e un pic cam mult, utopic și prea politic. Niciunul dintre politicienii care vorbesc astăzi despre Europa completă, până în 2030, nu vor mai fi la putere în 2030, deci își permit să facă orice declarație. Dar e un pic periculos”, a conchis expertul român Dan Dungaciu.
