
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat sprijinul pentru liderii Finlandei și Norvegiei, după ce aceștia au purtat o convorbire telefonică de 90 de minute cu președintele rus Vladimir Putin. Discuția, care a avut ca obiectiv relansarea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, a provocat reacții critice în mai multe capitale europene, unde există temeri că inițiativele diplomatice separate ar putea slăbi poziția comună a Europei, relatează Politico.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au discutat marți, 27 octombrie, cu Vladimir Putin, îndemnându-l să accepte încheierea războiului din Ucraina.
Convorbirea a generat însă controverse în Europa, unii lideri considerând că reluarea contactelor directe cu Kremlinul, fără un mandat european comun, riscă să afecteze unitatea aliaților Ucrainei.
Zelenski a respins criticile la adresa celor doi lideri nordici, subliniind că Finlanda și Norvegia sunt parteneri importanți ai Kievului.
„Avem relații foarte bune cu aceste țări. Ele ne ajută cu adevărat”, a declarat președintele ucrainean, precizând că are o opinie pozitivă despre inițiativa acestora.
Liderul ucrainean a amintit că izolarea diplomatică a lui Putin a fost întreruptă încă de anul trecut, când președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu liderul rus în Alaska.
Potrivit lui Zelenski, statele europene au menținut ulterior contacte cu Moscova, inclusiv prin intermediul consilierilor pentru securitate națională și al serviciilor de informații, chiar dacă aceste discuții nu au fost întotdeauna făcute publice.
„După Alaska, europenii au avut și ei contacte cu Rusia. Doar că nu au făcut-o la fel de deschis precum liderii Norvegiei și Finlandei”, a explicat Zelenski.
El a evidențiat transparența inițiativei celor doi lideri, menționând că discuția cu Putin a fost pregătită în prealabil, obiectivele au fost comunicate, iar ulterior au fost oferite informații despre rezultatele convorbirii.
„În acest caz însă, totul este complet transparent: au existat discuții prealabile, o informare detaliată și obiective clare. Finlanda și Norvegia demonstrează că doresc să deschidă un canal suplimentar de comunicare, astfel încât Europa să poată primi informații nu doar prin intermediul Statelor Unite, iar Rusia să poată auzi direct anumite mesaje”, a adăugat Zelenski.
Nu toate guvernele europene împărtășesc însă această abordare. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, s-a declarat „foarte sceptică” față de convorbirea dintre liderii nordici și Vladimir Putin.
La rândul său, premierul Suediei, Ulf Kristersson, a afirmat că pacea trebuie obținută prin demonstrarea forței și nu printr-o politică de conciliere față de Rusia.
Un oficial european, citat sub protecția anonimatului de Politico, a avertizat că inițiativele individuale ale statelor membre ar putea fragmenta poziția comună a Europei. Acesta a apreciat că formatele diplomatice existente, precum cel care reunește Germania, Franța și Regatul Unit, funcționează eficient și nu ar trebui subminate.
Convorbirea a provocat nemulțumiri și la Roma, unde oficialii guvernamentali consideră că inițiativa Finlandei și Norvegiei evidențiază incapacitatea Europei de a conveni asupra unei reprezentări comune în negocierile pentru pace.
Un reprezentant al guvernului italian a avertizat că schimbarea permanentă a formatelor diplomatice și inițiativele naționale separate riscă să reducă influența Europei.
„Nu putem continua să acționăm la întâmplare, în formate care se schimbă de la o săptămână la alta”, a declarat oficialul.
Roma solicită numirea urgentă a unor reprezentanți cu un mandat european comun, care să apere interesele și securitatea continentului în cadrul viitoarelor negocieri.
„Negocierile nu vor aștepta”, a avertizat sursa citată de Politico.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a precizat că Executivul european a luat act de convorbire, subliniind însă că aceasta s-a desfășurat exclusiv în format bilateral.
Ea a adăugat că negocierile privind Ucraina au loc în mai multe formate și la diferite niveluri, cu participarea șefilor de stat și de guvern, miniștrilor, diplomaților și altor oficiali, iar Uniunea Europeană este implicată în acest proces.