Ziua doctorului fără de arginți. Biserica ortodoxă de stil nou îl cinstește pe Sf. Mare Mucenic Pantelimon, ocrotitorul medicilor și bolnavilor

Astăzi, 27 iulie, creștinii ortodocși de stil nou îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, unul dintre cei mai iubiți sfinți vindecători ai Bisericii. Este numit și doctorul fără de arginți, grabnic ajutător al celor bolnavi, mijlocitor pentru cei încercați și model de credință nestrămutată.

Născut în Nicomidia (Asia Mică), în secolul al III-lea după Hristos, din tată păgân și mamă creștină, Sfântul Pantelimon a primit la naștere numele Pantoleon. Înzestrat cu o inteligență ieșită din comun, el a fost încredințat spre educație medicului imperial Eufrosin, ajungând rapid un cunoscător desăvârșit al artei vindecării. Tânărul a fost remarcat chiar de împăratul Maximian, care intenționa să-l ia ca medic personal.

Viața lui s-a schimbat radical după întâlnirea cu Sfântul Ermolae, un preot creștin ascuns, care i-a descoperit adevărul despre Hristos, singurul Doctor al sufletelor și trupurilor. Printr-o minune – învierea unui copil mort de mușcătura unei vipere – Pantoleon s-a încredințat de puterea Numelui lui Hristos și a cerut să fie botezat, primind mai târziu numele Pantelimon, adică „cel prea milostiv”.

După moartea tatălui său, s-a lepădat de toată averea, a eliberat sclavii și a început să trateze gratuit pe toți cei aflați în suferință. Vindeca atât trupul, cât și sufletul, îndemnându-i pe oameni să creadă în Hristos. Vestea despre minunile sale s-a răspândit repede, stârnind invidia altor medici păgâni care l-au denunțat împăratului.

Supus unor cumplite torturi pentru credința sa, Sfântul Pantelimon a rămas neclintit. A fost ars cu făclii, aruncat în plumb topit, în mare, dat fiarelor sălbatice, legat de o roată cu lame și târât prin oraș, dar în toate acestea, Dumnezeu l-a păzit. A săvârșit nenumărate minuni înaintea călăilor și a împăratului însuși, însă prigoana a continuat.

În cele din urmă, când a fost dus la locul execuției, spada călăului s-a topit, iar soldații au mărturisit și ei pe Hristos. Totuși, la rugămintea Sfântului, i-au împlinit dorința de a muri pentru credință. Din trupul său n-a curs sânge, ci lapte, iar un măslin uscat de care fusese legat a înverzit și a rodit pe loc. Moaștele sale au devenit izvor de tămăduiri și de binecuvântare pentru credincioși.

Sfântul Pantelimon este considerat astăzi ocrotitorul medicilor, al bolnavilor și al tuturor celor aflați în suferință trupească sau sufletească. Mii de credincioși îi poartă numele și se roagă lui în spitale, biserici și case, cerând ajutor, vindecare și întărire în necazuri.

Troparul Sfântului Pantelimon:

„Mucenicul Tău, Doamne, Pantelimon, întru nevoinţa sa cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru. Că, având tăria Ta, pe chinuitori a învins, zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.”