Ziua în care a căzut „Cortina de fier”. 36 de ani de la Podul de Flori peste Prut, care a reunit românii, după zeci de ani de separare forțată

Astăzi, se fac exact 36 de ani de la unul dintre cele mai emoționante momente din istoria recentă a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. În ziua de 6 mai 1990, a avut loc Podul de Flori, când granița despărțită de „Cortina de Fier” fost deschisă, iar sute de mii de oameni s-au revăzut după zeci de ani de separare forțată.

Astfel, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera dintre România și fosta RSS Moldovenească a fost deschisă fără pașapoarte și fără vize. Între orele 13:00 și 19:00, aproximativ 1,2 milioane de oameni au traversat Prutul în cele opt puncte de trecere amenajate special pentru acest eveniment istoric.

Imaginile cu oameni care aruncau flori în apele Prutului, se îmbrățișau și plângeau de bucurie au rămas până astăzi simboluri puternice ale unității culturale și istorice dintre români. Pentru câteva ore, „râul-blestem” a încetat să mai fie o frontieră între lumi separate și a redevenit un simplu râu între frați.

Evenimentul a fost organizat de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Asociația Culturală București-Chișinău și Frontul Popular din Moldova. Actorul și ministrul Culturii de atunci, Ion Ungureanu, compara acel moment cu prăbușirea Zidului Berlinului, numindu-l „un pod al libertății”.

Au fost stabilite opt puncte oficiale de trecere de-a lungul frontierei de aproape 700 de kilometri: Miorcani – Pererîta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

Un detaliu mai puțin cunoscut este că, chiar în ziua Podului de Flori, Parlamentul de la Chișinău a decis trecerea la același fus orar cu România, un gest simbolic care sublinia apropierea dintre cele două maluri ale Prutului.

Un an mai târziu, la 16 iunie 1991, a avut loc al doilea Pod de Flori, când locuitorii din Republica Moldova au putut traversa Prutul spre România fără acte, consolidând astfel legăturile dintre oameni și simplificând ulterior procedurile de frontieră.

La mai bine de trei decenii, simbolul Podului de Flori a fost reluat printr-un important proiect de infrastructură – noul pod rutier de la Ungheni, parte a Autostrăzii Unirii (A8), care va lega Republica Moldova de rețeaua românească de transport, denumit în cinstea acestui impotant eveniment istoric.