208 ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu, istoricul, scriitorul și reformatorul, părinte al României moderne

În urmă cu 208 ani, la 6 septembrie 1817, se năștea Mihail Kogălniceanu, una dintre cele mai complexe personalități din istoria modernă a României. Om politic, istoric, publicist și reformator, el a jucat un rol decisiv în afirmarea conștiinței naționale românești și în modernizarea statului român.

De numele său se leagă atât mișcările culturale și politice premergătoare Unirii Principatelor, cât și marile reforme sociale și economice din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Născut la Iași, Kogălniceanu s-a afirmat încă din tinerețe ca istoric și publicist, fondând revista „Dacia literară” și publicând ediții fundamentale ale cronicilor moldovenești. Opera sa culturală a contribuit la consolidarea conștiinței naționale și la dezvoltarea unei literaturi autentice, cu rădăcini în tradiția și realitățile românești.

Ca om politic, a fost unul dintre liderii mișcării unioniste și un colaborator apropiat al lui Alexandru Ioan Cuza. Numit prim-ministru în 1863, Kogălniceanu a promovat secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară din 1864 și alte transformări esențiale pentru modernizarea statului. El a militat, de asemenea, pentru emanciparea romilor și pentru democratizarea vieții sociale.

După abdicarea lui Cuza, a continuat să joace un rol activ pe scena politică. În perioada 1876-1880 a fost ministru de externe, reprezentând România la Congresul de la Berlin (1878), unde independența țării a fost recunoscută pe plan internațional.

Mihail Kogălniceanu s-a stins din viață la Paris, în 1891, lăsând în urmă o moștenire politică și culturală de necontestat. Astăzi, el rămâne o figură-simbol a idealurilor de unitate națională, justiție socială și progres.