Now Reading: DOC | Studiu IDIS „Viitorul”: Economia din stânga Nistrului, în degradare structurală. Dependența de Chișinău și UE devine vitală
- 01
DOC | Studiu IDIS „Viitorul”: Economia din stânga Nistrului, în degradare structurală. Dependența de Chișinău și UE devine vitală
DOC | Studiu IDIS „Viitorul”: Economia din stânga Nistrului, în degradare structurală. Dependența de Chișinău și UE devine vitală
Economia regiunii transnistrene traversează nu doar o criză conjuncturală, ci o degradare structurală a modelului construit în ultimele decenii, iar dependența de malul drept al Nistrului și de piața Uniunii Europene a devenit aproape vitală. Sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova, care a fost prezentat astăzi la Chișinău.
Potrivit cercetării, în 2025, PIB-ul regiunii separatiste s-a contractat cu 19,4%, iar producția industrială a scăzut cu aproximativ 20%, una dintre cele mai severe contracții din ultimii 15 ani. În același timp, avantajul economic pe care regiunea îl avea în trecut față de malul drept s-a inversat. PIB-ul pe cap de locuitor este estimat la aproximativ 4.000 de dolari în stânga Nistrului, față de circa 8.500 de dolari pe malul drept.
Una dintre cele mai importante constatări ale studiului vizează diferența dintre orientarea politică declarată a regiunii și realitatea fluxurilor economice. În 2025, aproximativ 77% din exporturile externe ale regiunii transnistrene au ajuns pe piața Uniunii Europene, în timp ce Federația Rusă a absorbit doar 5,7%. România este indicată drept principala destinație a exporturilor. Totodată, aproximativ 48,5% dintre bunurile comercializate în afara regiunii sunt absorbite de malul drept al Republicii Moldova.
Autorii studiului subliniază că întreprinderile din regiune nu funcționează în condițiile unei autonomii economice complete. Activitatea lor comercială depinde de certificatele de origine, procedurile vamale și infrastructura bancară puse la dispoziție prin intermediul autorităților constituționale ale Republicii Moldova.
Criza economică este însoțită de o degradare demografică accentuată. Populația înregistrată a regiunii a scăzut de la aproximativ 731.000 de persoane în 1990 la 460.000 în 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de peste 37%. Studiul estimează însă că populația efectiv prezentă în regiune este de aproximativ 295.000 de persoane, diferența fiind reprezentată în principal de persoanele plecate peste hotare.
Un alt fenomen evidențiat este migrația forței de muncă spre malul drept. Aproximativ 25.000 de locuitori ai regiunii transnistrene muncesc permanent sau fac naveta pe malul drept, în special în sectorul HoReCa din Chișinău. Veniturile generate de aceștia sunt estimate la circa 240 de milioane de dolari anual, sumă care depășește valoarea totală a exporturilor externe ale regiunii, estimată la 224 de milioane de dolari în 2025.
Și diferențele de venituri dintre cele două maluri s-au accentuat. Salariul mediu lunar din regiune este estimat la aproximativ 7.700 de lei, față de 15.500 de lei pe malul drept. Pensia medie este de circa 1.900 de lei, comparativ cu aproximativ 4.200 de lei pe malul drept.
Autorii atrag atenția și asupra vulnerabilității financiare a administrației de la Tiraspol. Rubla transnistreană este menținută prin mecanisme administrative, iar inflația din regiune a ajuns la 14,7% în 2025. Potrivit autorilor, rezervele valutare nete ale instituției bancare din Tiraspol au devenit negative.
În același timp, aproximativ 40% din bugetul consolidat al regiunii ar proveni din resursele obținute prin comercializarea gazelor rusești subvenționate. Veniturile proprii nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor rigide, precum pensiile și salariile, ceea ce lasă foarte puțin sau deloc spațiu pentru investiții în infrastructură și dezvoltare economică.
În acest context, autorii studiului propune o reintegrare economică graduală, evitând un șoc fiscal și economic brusc. Tranziția ar urma să se desfășoare pe o perioadă estimată între 4 și 10 ani, prin introducerea treptată a TVA și a accizelor și prin crearea unui Fond de Convergență destinat comunităților și întreprinderilor mici și mijlocii din stânga Nistrului. Obiectivul ar fi transformarea interdependențelor economice deja existente într-o reintegrare instituțională durabilă.
Găsiți mai jost documentul integral.
