
Autoritățile își propun ca, până în 2030, cel puțin unul din patru vehicule înregistrat în Republica Moldova să fie electric sau hibrid plug-in. Obiectivul este prevăzut în proiectul Programului național de mobilitate electrică 2030, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Instituția anunță că va organiza, în acest scop, o sesiune de consultări publice în 14 septembrie.
Documentul mai prevede extinderea rețelei publice la cel puțin 500 de puncte de încărcare funcționale și reducerea cu cel puțin 15% a emisiilor de bioxid ce carbon generate de transportul rutier, comparativ cu nivelul din 2025, transmite bizlaw.md.
Programul vine în contextul creșterii numărului de vehicule electrice și hibride înregistrate în Republica Moldova. Potrivit datelor incluse în proiect, în perioada 2018–2025 au fost înregistrate peste 87 de mii de astfel de autovehicule: 9.850 de vehicule electrice și 77.985 de vehicule hibride.
În anul 2025, numărul vehiculelor electrice a crescut cu circa 35% față de anul precedent, iar cel al vehiculelor hibride – cu aproximativ 31%. Cu toate acestea, ponderea vehiculelor electrice și hibride în parcul auto național rămâne redusă, reprezentând aproximativ 7% din totalul vehiculelor înregistrate.
Astfel, deși dinamica este pozitivă, mobilitatea electrică se află încă într-o etapă incipientă de dezvoltare, raportat la dimensiunea totală a parcului auto.
O altă provocare este infrastructura publică de încărcare. La nivelul anului 2025, aceasta era estimată la peste 250 de puncte de încărcare funcționale. Deși rețeaua s-a dezvoltat gradual, infrastructura rămâne insuficientă pentru necesitățile unei rețele naționale funcționale și accesibile.
Totodată, distribuția punctelor de încărcare este neuniformă. Acestea sunt concentrate preponderent în municipiul Chișinău, în unele centre urbane și pe anumite coridoare rutiere principale. Situația limitează utilizarea practică a vehiculelor electrice pentru deplasările între localități și accentuează diferențele de acces dintre zonele urbane și localitățile rurale sau periferice.
Proiectul semnalează și lipsa unui sistem național consolidat de monitorizare a infrastructurii de încărcare. În prezent, datele privind locațiile stațiilor, puterea instalată, tipurile de conectori, disponibilitatea acestora, tarifele, interoperabilitatea, metodele de plată și gradul real de funcționare sunt fragmentate.
Autoritățile susțin că, în aceste condiții, nu poate fi realizată o evaluare completă a performanței rețelei de încărcare. Lipsa unui registru național sau a unei platforme publice care să centralizeze aceste informații reduce capacitatea autorităților de a planifica investițiile, de a monitoriza progresul și de a asigura transparența față de utilizatori.
Costul estimativ total pentru implementarea Programului constituie 1,19 miliarde de lei. Din această sumă, 3,24 milioane de lei reprezintă costuri prevăzute în bugetul de stat și reflectate în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru anii 2026–2028.
Alte 40 de milioane de lei reprezintă costuri acoperite din asistență externă, iar circa 1,14 miliarde de lei constituie costuri neacoperite la etapa elaborării proiectului.