
Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi avertizează că Parchetul European (EPPO) riscă să fie slăbit și chiar „distrus treptat” prin subfinanțare, întârzieri birocratice și presiuni politice. Într-un interviu acordat POLITICO, la finalul mandatului său de șapte ani, Kovesi a criticat atitudinea unor politicieni și instituții europene care, potrivit ei, încearcă să limiteze independența procurorilor atunci când anchetele ajung în apropierea cercurilor de putere.
„Mă îngrijorează faptul că Parchetul European va fi distrus treptat tocmai pentru că își face treaba”, a declarat Kovesi, al cărei mandat se încheie vineri, 30 octombrie.
Ea a identificat trei mecanisme prin care independența și eficiența instituției pot fi subminate, și anume finanțarea insuficientă, amânarea reformelor necesare și multiplicarea obstacolelor administrative.
Potrivit șefei EPPO, instituția ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, însă bugetul actual permite finanțarea a numai 180 de posturi. În plus, fondurile disponibile pentru serviciile de securitate acoperă doar o treime din costurile necesare.
Kovesi a invocat și situația din Polonia, unde, deși fusese convenită numirea a 24 de procurori europeni delegați, în prezent activează numai 15.
„Dacă vrei să distrugi o instituție, poți face trei lucruri, iar acestea se întâmplă acum”, a afirmat ea.
Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România a criticat și întârzierile în revizuirea regulamentului de funcționare a EPPO, precum și discuțiile birocratice interminabile care, în opinia sa, distrag atenția de la combaterea criminalității organizate și a fraudelor cu fonduri europene.
„Când îmi părăsesc funcția, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Există acolo o replică foarte cunoscută: «La Bruxelles, nimeni nu te aude când strigi». Din păcate, este adevărat”, a spus Kovesi.
Unul dintre cele mai dure reproșuri ale sale vizează comportamentul unor politicieni și oficiali de la nivelul Uniunii Europene.
„La Bruxelles, uneori, la nivelul UE, unii cred că sunt deasupra legii, iar pentru mine aceasta este o problemă. În România sau în alte state membre, dacă ești chemat să dai declarații, te prezinți, pentru că știi că trebuie să o faci. Aici, uneori, există sentimentul că ești deasupra procurorilor, deasupra legii, și nu te prezinți”, a afirmat Kovesi.
Ea a explicat că astfel de comportamente pot întârzia finalizarea anchetelor. Întrebată dacă se referă la investigația cunoscută sub numele de „Pfizergate”, Kovesi a refuzat să comenteze cazuri concrete.
Procurorul-șef european a semnalat și situații în care anchetele EPPO sunt împiedicate de conflicte de competență cu autoritățile naționale. Potrivit acesteia, au existat cazuri în care, după deschiderea unei investigații europene, autoritățile unui stat au inițiat o anchetă paralelă, iar procurorul general național a decis că EPPO nu are competența de a continua cercetările.
Referindu-se la scandalul fraudării subvențiilor agricole din Grecia, Kovesi a acuzat politicienii că încearcă să discrediteze instituția prin acuzații de ingerință electorală.
„Unii politicieni vorbesc despre o justiție independentă și eficientă până când îi atingi pe ei sau te apropii de cercul lor de apropiați. În acel moment, procurorii devin abuzivi, au o agendă politică și nu mai sunt necesari”, a declarat ea.
Potrivit lui Kovesi, în cazul subvențiilor agricole din Grecia, fonduri europene destinate fermierilor au ajuns la persoane care pretindeau în mod fals că desfășoară activități agricole, iar banii au fost utilizați pentru vacanțe luxoase și automobile scumpe.
Ea a respins acuzațiile potrivit cărora anchetele EPPO ar avea motivații electorale, subliniind că procurorii nu își pot suspenda activitatea de fiecare dată când într-un stat european sunt organizate alegeri.
Kovesi a respins și argumentele unor guverne potrivit cărora cooperarea cu Parchetul European ar afecta suveranitatea națională.
„Este mai bine să avem suveranitatea infractorilor? Pentru că aceasta este, de fapt, alegerea pe care trebuie să o punem în balanță”, a spus ea, explicând că organizațiile criminale operează transfrontalier și profită de fragmentarea sistemelor judiciare naționale.
În opinia sa, participarea la EPPO nu diminuează suveranitatea statelor, ci oferă cetățenilor mai multă protecție și securitate.
La finalul mandatului, Kovesi consideră că Parchetul European a demonstrat că poate combate eficient fraudele și că legea trebuie aplicată în mod egal tuturor. Cu toate acestea, ea avertizează că principala provocare pentru succesorul său va fi păstrarea independenței și credibilității instituției.
Întrebată ce ar face diferit dacă ar avea ocazia să își reia mandatul, Kovesi a răspuns categoric.
„Nimic. Aș face aceleași lucruri. Poate că ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul”.